La finalul săptămânii trecute, guvernatorul Mugur Isărescu a prezentat raportul privind inflaţia. Noua prognoză pentru acest an a crescut de la 3% la 4,2% iar cea pentru 2020 la 3,3%, semn că economia românească se supraîncălzește.
Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză (CNSP) a prezentat prognoza sa de primăvară în care recunoaște presiunile depreciative la care este supus leul dar și tendința de majorare a inflaţiei.
Perechea euro/leu a avut o evoluție stabilă, volatilitatea mediei fiind de circa un ban, chiar dacă inflația a crescut iar FMI și-a înrăutățit previziunile referitoare la evoluția economiei românești, pe fondul încetinirii celei mondiale.
Creșterea inflaţiei și înrăutățirea previziunilor FMI referitoare la evoluția economiei românești au fost tot atâtea motive care să determine revenirea euro peste pragul de 4,76 lei.
„În ultimii 2 ani am avut inflaţie pe creşterea salariilor şi pensiilor. Să vedem de acum inflaţie pe un leu slab cu un consum bazat preponderent pe importuri şi pe credite în euro. Unde sunt analiştii şi consultanţii care să explice că ce s-a întâmplat în România în ultimii 2 ani se cheamă efect de bază şi nu creştere economică sustenabilă.”, se întreabă Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj-Napoca.
Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie a scăzut la 3,4%, de la 4,3% în octombrie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 4,24%, cele alimentare cu 2,86%, în timp ce serviciile au înregistrat un avans de 2,5%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
România a consemnat în octombrie a doua cea mai mare rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană (UE), cu un nivel de 4,2%, în scădere de la 4,7% în septembrie, conform datelor prezentate vineri de Eurostat - Biroul european de statistică.
