Leul a preluat tendința monedelor din regiune și s-a depreciat față de euro, consecință a ieșirilor de capital speculativ.

Numărul firmelor şi PFA-urilor radiate de la Registrul Comerţului a ajuns în primele 5 luni din acest an la 62.530, cu 75% mai multe decât anul trecut, ceea ce reprezintă un record şi un semnal de alarmă pentru economia românească, se arată într-o analiză de profil.

Perechea euro/leu a avut o evoluție mai agitată, chiar dacă cursul a cunoscut o ușoară scădere. Veștile venite din partea INS și BNR nu indica o situație roză care ar putea readuce leul pe depreciere.

Principalul eveniment de luni a fost ședința de politică monetară a BNR, unde s-a decis menţinerea dobânzii sale cheie la 2,50% pe an, nivel care a fost stabilit în mai 2018, când aceasta se situa la 2,25%.

Leul a avut o evoluție deprecitivă față de principalele valute, în timp ce indicii ROBOR s-au stabilizat.

Clujul a înregistrat creşteri pe toate liniile, potrivit datelor publicate de Direcţia Judeţeană de Statistică

Avansul economiei româneşti a încetinit la 4,1% în 2018, de la 7% în anul precedent, potrivit estimărilor semnal publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„În ultimii 2 ani am avut inflaţie pe creşterea salariilor şi pensiilor. Să vedem de acum inflaţie pe un leu slab cu un consum bazat preponderent pe importuri şi pe credite în euro. Unde sunt analiştii şi consultanţii care să explice că ce s-a întâmplat în România în ultimii 2 ani se cheamă efect de bază şi nu creştere economică sustenabilă.”, se întreabă Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj-Napoca.