Educație
Daniel David: „Un ranking nu reflectă valoarea esențială a unei universități!” De ce UBB este prima în US News și a doua în QS?
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca ocupă prima poziție la nivel național în rankingul american US News, dar a coborât pe locul al doilea în clasamentul britanic QS.
Fostul ministru al Educației, Daniel David, susține că rankingurile reprezintă doar instrumente orientative pentru evaluarea universităților și avertizează că goana după indicatori poate afecta misiunea academică reală a instituțiilor de învățământ superior. | Foto: Mădălina Ivan / monitorulcj.ro
Fostul ministru al Educației, Daniel David, susține că rankingurile reprezintă doar instrumente orientative pentru evaluarea universităților și avertizează că goana după indicatori poate afecta misiunea academică reală a instituțiilor de învățământ superior.
În ultimii ani, clasamentele internaționale au devenit unul dintre principalele instrumente prin care universitățile sunt comparate la nivel global.
De la studenți care își aleg facultatea, până la cercetători, finanțatori și parteneri internaționali, tot mai mulți actori se uită la poziția unei universități în rankinguri precum QS, Times Higher Education sau US News pentru a evalua prestigiul și performanța unei instituții.
Totuși, cât de mult reflectă aceste clasamente realitatea din universități? Pot ele măsura cu adevărat calitatea educației, impactul cercetării sau contribuția unei instituții la dezvoltarea societății? Despre limitele și relevanța rankingurilor internaționale, dar și despre poziția Universității Babeș-Bolyai în cele mai recente clasamente globale, a vorbit rectorul UBB și fostul ministru al Educației, Daniel David, într-un interviu acordat monitorulcj.ro.
CITEȘTE ȘI:
Daniel David: „Sistemul actual generează niveluri de analfabetism funcțional care ne paralizează țara”. Ce prevede strategia națională pentru educație 2026-2036?
R: Au apărut recent două din rankingurile internaționale majore ale universităților, și anume, în ordinea apariției, rankingul american US News și rankingul britanic QS. Cum comentați poziționarea diferită a UBB în cele două rankinguri, și anume prima la nivel național în US News și a doua în QS?
„Fiecare ranking are un set propriu de criterii și indicatorii. Așadar, între diverse rankinguri există doar suprapuneri parțiale, mai mult sau mai puțin accentuate, în funcție de rankignurile comparate. Da, în rankingul american US News,UBB este prima din țară și și-a îmbunătățit cu peste 100 de locuri poziția la nivel internațional față de anul trecut, ajungând în 2026 pe poziția 673 de la 785 în 2025, iar la nivel european a atins în 2026 cea mai bună poziție din istoria sa, și anume 242 – (vezi detalii și pentru alte domenii UBB la: https://www.usnews.com/education/best-global-universities/babes-bolyai-university-504529). În QS este în 2026 a doua din țară (anul trecut a fost prima), dar atât prima cât și UBB au pierdut din pozițiile de anul trecut. Așadar, din asta se poate învățata că un ranking nu reflectă valoarea esențială a unei universități, ci este o evaluare orientativă și punctuală, care fluctuează mult mai ales în zonele de după mijlocul clasamentului”, a transmis Daniel David pentru monitorulcj.ro.
R: Cât de relevante sunt rankingurile internaționale ale universităților în a înțelege valoarea și performanța academică a unei universități?
Daniel David: „Valoarea și performanța unei universități nu se reduc la criteriile/indicatorii unui ranking. Dar criteriile/indicatorii reprezintă un „proxi” rezonabil pentru a estima valoarea/performanța unei universități prin anumite criterii/indicatori,deci fără însă a o epuiza. De aceea, în 2005, am început să promovez (din calitatea de consiliere al ministrului) la nivel național ideea de rankinguri, când erau puține și foloseau criterii/indicatorii mai riguroși (ex. nu explodase publicațiile Gold Open Access de calitate slabă). Dar, pe măsură de au apărut mai multe rankinguri, iar criteriile/indicatorii s-au relaxat, generând rezultate tot mai diferite și instabile, din 2016, tot din calitatea de consilier al ministrului, am propus la nivel național Metarankingul, care combină performanța în mai multe rankinguri, oferind astfel o evaluare tot orientativă, dar mai stabilă. Dar, în 2025, văzând că nici metarankingul nu mai poate face față exploziei de rankinguri și de criterii/indicatorii cantitativi, în dauna calității, ca ministru, în cadrul Programului Ministerial QX (https://danieldavidubb.wordpress.com/2025/12/22/program-ministerial-proviziunea-caleaqx/), am propus o nouă mutație, dincolo de Metaranking, accentuând în diverse reglementări pe care le-am dat/pregătit sub formula Reforma Bologna 2.0, evaluări comprehensive, bazate pe sistemul CoARA (cu accent pe calitatea contribuțiilor științifice - https://www.coara.org/) și HRS4R (cu accent pe evaluări comprehensive - https://www.euraxess.es/spain/services/human-resources-strategy-researchers-hrs4r).”
R: Cum se raportează UBB azi la rankinguri?
Daniel David: „UBB se raportează ca o universitate „world-class”! Le vede ca un „proxi” util în analize interne, dar a trecut dincolo de paradigma lor, angajându-se în CoARAși HRS4R, urmând modelel partenerilor academici majori cu care se află în GUILD (organizația selectivă a unora dintre cele mai importante universități europene „world-class” - https://www.the-guild.eu/) și Eutopia (Alianța Universităților Europene - https://eutopia-university.eu/).
R: Ce pot face universitățile românești pentru a urca în rankinguri?
Daniel David: „Este simplu, dacă vrei să urci în ranking, trebuie să-ți îmbunătățești indicatorii conform rankingului. Dar asta uneori poate distorsiona misiunea academică complexă pe care o are o universitate. Spre exemplu, rankigurile măsoară mai ales producțiile științifice în forma articolelor indexate în anumite baze internaționale (iar aici, ca număr și rată de publicare, sunt favorizate domeniile biomedicale). Ce facem cu artele și științele socioumane care publică mai ales cărți/capitole de carte? Le distorsionăm practicile pentru a da bine în ranking? Ce facem cu domeniile de referință națională, care publică des în limba română, ceea ce nu le favorizează internaționalizarea în baze de date? Dincolo de faptul că este important să publice și în limbi străine, le forțăm să publice mai ales/doar în limbi străine? La UBB am decis că stimulăm indicatorii din rankinguri, dar cu măsură, fără să distorsionăm profilul și calitatea academică. Asta ne va costa poziționare în anumite rankinguri, dar, pentru noi, educația, cercetarea și serviciile de calitate, în beneficul studenților și societății, sunt mai importante decât poziționarea într-un ranking.”
R: Făcând abstracție de aceste clasamente, unde se situează în mod real învățământul superior românesc astâzi?
Daniel David: „Ca fost ministrul al educației și cercetării pot spune că școala românească oferă în general (că sunt diferențe destul de mari între universități) o educație universitară de calitate, la costuri rezonabile (unele acoperite de stat, altele în regim de taxă). În zona de cercetare-dezvoltare-inovare avem câteva vârfuri, dar aici mai avem de lucru; oricum, nu toate universitățile trebuie să aibă dezvoltată pentru rankinguri și această componentă, de aceea am propus ca parte a Reformei Bologna 2.0(https://danieldavidubb.wordpress.com/2026/06/07/reforma-bologna-2-0-din-cadrul-programului-ministerial-qx-o-sansa-a-tarii-de-a-recupera-decalaje-si-de-a-si-dezvolta-competitivitatea/) reorganizarea mediului academic românesc, prin prima misiuni asumate de universități(https://www.edu.ro/press_rel_56_2025_arhitectura_sistem_invatamant_superior_RO). În zona de servicii către comunitate suntem în plină dezvoltare, mai bine reprezentanți la nivel local/regional, mai greu încă la nivel național/internațional. Așadar, prin raportare la finanțare, sunt optimist, văzând și multe universități românești incluse în Alianțe Universitare Europene. În plus, dacă folosim și rankingurile ca „proxi”, vedem că între cele aproximativ 30000 de universități ale lumii, România are universități care intră adesea în primele 1000-1500, adică cel puțin între primele 5% universități ale lumii, ceea ce, prin raportare la resurse, nu-i puțin!”
În viziunea lui Daniel David, rankingurile internaționale rămân instrumente utile pentru evaluarea și compararea universităților, însă nu trebuie confundate cu valoarea reală a unei instituții academice.
Rectorul UBB susține că performanța unei universități se măsoară nu doar prin poziția ocupată într-un clasament, ci și prin calitatea educației oferite, impactul cercetării și contribuția adusă societății.
Deși competiția internațională este importantă, fostul ministru al Educației consideră că universitățile trebuie să evite tentația de a-și adapta întreaga activitate exclusiv după criteriile unor rankinguri.
În cazul UBB, obiectivul rămâne menținerea standardelor academice și dezvoltarea unei universități de nivel internațional, chiar dacă acest lucru nu se traduce întotdeauna prin cea mai bună poziționare într-un clasament.
Într-un context în care universitățile românești reușesc să se regăsească constant între primele 5% instituții de învățământ superior din lume, Daniel David se declară optimist cu privire la viitorul sistemului universitar românesc, subliniind că progresul trebuie judecat în raport cu resursele disponibile și cu misiunea pe care fiecare universitate și-o asumă.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
