Economie

Vârful inflației a fost depășit, dar prețurile rămân mari. Avertismentul economiștilor în privința majorării TVA la 24%: „Creșterea taxelor pentru a acoperi majorările salariale din sectorul bugetar, un fel de sepuku economic pentru România”.

România a depășit vârful inflationist, însă variația prețurilor la combustibili, precum și a prețurilor la energie reprezintă în continuare puncte sensibile. Mai mult, experții economici avertizează asupra tentației guvernanților de majorare a taxelor pentru acoperirea creșterilor salariale din sectorul bugetar: „Un fel de sepuku economic, ar reaprinde inflația”, spune analistul economic Adrian Negrescu.

Vârful inflației a fost depășit, dar prețurile rămân mari. Avertismentul economiștilor în privința majorării TVA la 24%: „Creșterea taxelor pentru a acoperi majorările salariale din sectorul bugetar, un fel de sepuku economic pentru România”.| Foto: monitorulcj.ro Vârful inflației a fost depășit, dar prețurile rămân mari. Avertismentul economiștilor în privința majorării TVA la 24%: „Creșterea taxelor pentru a acoperi majorările salariale din sectorul bugetar, un fel de sepuku economic pentru România”.| Foto: monitorulcj.ro

 

 


România a depășit vârful inflației, iar rata acesteia ar putea coborî spre 5,5% din toamnă și chiar spre 5% la sfârșitul anului.

CITEȘTE ȘI: 
Rata anuală inflației a scăzut la 8,2%, în iulie. Chiriile, motorina şi benzina, cele mai mari scumpiri.

Evoluția descendentă va fi posibilă doar dacă noul Guvern nu va lua măsuri care să stimuleze creșterile de prețuri, a declarat, pentru Agerpres, consultantul economic Adrian Negrescu.


Vârful inflației a fost depășit, dar prețurile rămân mari. Avertismentul economiștilor în privința majorării TVA la 24%: „Creșterea taxelor pentru a acoperi majorările salariale din sectorul bugetar, un fel de sepuku economic pentru România”.

Potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a scăzut la 8,2% în luna iulie, de la 10,42% în iunie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,67%, mărfurile nealimentare cu 7,93%, iar mărfurile alimentare cu 5,03%.

CITEȘTE ȘI: 
Peste 70 % dintre români descriu situația economică a țării în termeni negativi: Prețurile la energie și inflația, principalele îngrijorări

Datele statistice vin să confirme că am depășit vârful inflației, iar dacă noul guvern va menține această traiectorie, altfel spus, nu va lua măsuri menite să stimuleze creșterile de prețuri, s-ar putea ca din toamnă să vedem inflația pe la 5,5%, poate chiar 5% spre sfârșitul anului, așa cum estimează și Banca Națională. 


În esență, prețurile nu scad în România, ele continuă să crească, dar vor crește cu un ritm mai scăzut decât ce am văzut în ultimii doi ani de zile”, a afirmat Negrescu.

Prețuri mai temperate la produsele alimentare, pe fondul scăderii puterii de cumpărare

Temperarea creșterilor de prețuri începe să fie vizibilă în special în cazul produselor alimentare, pe fondul reducerii vânzărilor și a puterii de cumpărare, a precizat el.


„E o veste bună, mai ales în zona produselor alimentare, acolo unde, față de luna iunie, vedem o scădere generalizată a prețurilor, ceea ce arată, din punctul meu de vedere, că s-a ajuns la fundul sacului. Pe de o parte, scăderea vânzărilor, iar pe de altă parte, reducerea puterii de cumpărare au determinat retailerii din sectorul agroalimentar să caute, prin promoții, prin tot felul de discount-uri, prin schimbarea sortimentației, să ofere niște produse mai ieftine și să-și mențină vânzările pe linia de plutire. Iar acest lucru confirmă o tendință pe care am anticipat-o încă din primăvară, faptul că scăderea puterii de cumpărare din cauza inflației va genera o schimbare a modului în care sunt construite prețurile în România”, a explicat consultantul economic.

Prețurile carburanților, motiv de incertitudine privind evoluția inflației

În opinia sa, evoluția prețurilor carburanților rămâne unul dintre principalele elemente de incertitudine pentru inflația din perioada următoare.


Marele semn de întrebare este legat, din punctul meu de vedere, de evoluția prețului carburanților. Pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, aceștia pot influența semnificativ evoluția inflației în lunile următoare, însă nu cu un procent foarte mare. Nici măcar creșterea prețului la energie, care ar putea să intervină din această toamnă, nu va influența semnificativ inflația, pentru că efectele de bază deja s-au estompat”, a susținut Negrescu.

Acesta estimează că nu vor mai fi înregistrate creșteri de prețuri de amploarea celor din anul precedent, iar unele produse alimentare și serviciile dau deja semne de temperare.

„Nu vom mai vedea creșteri de prețuri spectaculoase cum am văzut anul trecut, când scumpirea energiei cu aproape 80% a dus la o inflație record la nivel european în 2025 și începutul lui 2026. Cartofii, fructele proaspete încep să se ieftinească. Vedem faptul că nici serviciile nu se mai scumpesc atât de mult cât se scumpeau în lunile anterioare. Am ajuns la un capăt de linie din perspectiva scumpirilor, economia practic absorbind în momentul de față toate creșterile de prețuri din ultimele 24 de luni”, a precizat acesta.

Sectorul energetic: scumpire de până la 15%, din toamnă

În ceea ce privește energia electrică, consultantul economic estimează o posibilă scumpire cu 10-15% în această toamnă, însă cu un impact asupra inflației mai redus decât anul trecut.

„Este posibil ca energia electrică să se scumpească cu 10-15%, însă impactul acestei creșteri de prețuri în inflație nu va mai fi similar cu cel de anul trecut. Aduceți-vă aminte că, la o creștere de 80% a prețurilor la energie, am văzut, din păcate, scumpiri generalizate în economia românească. Ce putem face în această situație este să încercăm să ne protejăm, iar atât populația, cât și firmele să-și refacă contractele de furnizare de energie, în așa fel încât, în perioada următoare, pentru următoarele 12 luni, să aibă un preț fix garantat prin condițiile contractuale”, a declarat Adrian Negrescu.

Creșterea taxelor ar putea reaprinde inflația

Pe lângă carburanți, evoluțiile fiscale reprezintă, în opinia sa, un alt risc pentru traiectoria inflației.

„Pe de altă parte, marele semn de întrebare este legat de evoluția prețului carburanților, scumpirile la motorină și benzină din luna august urmând să influențeze moderat inflația din lunile următoare, iar marele semn de întrebare îl reprezintă evoluțiile fiscale. 

Ce va face noul guvern care va fi instalat la Palatul Victoria din punct de vedere fiscal? Dacă se va atinge din nou de taxe, dacă va crește din nou taxele, mi-e teamă că această perspectivă de scădere generalizată a inflației spre 5,5%, cum estimează și Banca Națională, ar putea fi spulberată de efectele unei majorări fiscale', a avertizat consultantul.

Negrescu consideră că o eventuală creștere a TVA la 24% ar putea reaprinde inflația și ar afecta competitivitatea companiilor românești.

„Sper ca politicienii să nu cadă în capcana și în tentația creșterii taxelor pentru a avea cu ce să plătească majorările salariale din sectorul bugetar, creșterea pensiilor de anul viitor și alocațiilor pentru copii. O eventuală creștere a TVA-ului la 24% ar însemna, din punctul meu de vedere, un fel de sepuku economic pentru România, pentru că ar reaprinde inflația și ar duce, din păcate, competitivitatea firmelor românești spre un minim istoric în ultimii 15 ani”, a afirmat acesta.

Ușoară redresare economică

În privința perspectivelor economiei, consultantul apreciază că există semnale ale unei reveniri, care ar putea începe să fie resimțită în ultimele luni ale acestui an.

„Aș spune că vedem luminița de la capătul tunelului, din punct de vedere economic. Confirmările primite de la Moody's și Fitch legate de rating-ul României, scăderea inflației și această tendință de temperare a inflației spre 2,9%, cum estimează Banca Națională în 2027, urmează să creeze premisele unei reveniri economice pe care, probabil, vom începe să o simțim din ultimele luni ale acestui an”, a declarat Negrescu.

În opinia sa, restructurarea activității companiilor și recalibrarea ofertelor de bunuri și servicii ar putea susține această evoluție.

„Sezonul de shopping de Crăciun, prima perioadă din 2027, va confirma faptul că economia românească și-a restructurat mare parte din activitate, și-a reorganizat paleta de bunuri și servicii, și-a recalibrat ofertele, iar perspectivele economice converg într-un nou scenariu, unul pozitiv, din punctul meu de vedere, confirmat inclusiv de agențiile de rating”, a mai spus consultantul economic Adrian Negrescu.

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Situația pe piața gazelor, „tensionată” în perioada de iarnă. Avertismentul specialiștilor: „Ar putea duce la prețuri mai mari”.

Ce urmează după ce România a evitat retrogradarea ratingului de țară? Analist economic: „Nu e în junk, dar plătește deja ca și cum ar fi”.

Prețurile alimentelor au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Care sunt cauzele?

Vânzări mai slabe în comerțul din România în primele șase luni din 2026. A scăzut volumul cifrei de afaceri.

Ultimele Stiri
abonare newsletter