Actualitate
Peste 84% dintre români se așteaptă la o creștere a prețurilor în următoarea perioadă și își limitează achizițiile neesențiale: fără buget pentru electrocasnice, mașină sau locuință
Cei mai mulți dintre români se așteaptă la o creștere a prețurilor, situație în care sunt nevoiți să-și gestioneze mai bine bugetul. Astfel, achiziția de electrocasnice, autoturisme și locuințe nu mai reprezintă o prioritate în condițiile în care scăderea veniturilor este anticipată de peste o treime dintre români.
Peste 84% dintre români se așteaptă la o creștere a prețurilor în următoare perioadă și își limitează achizițiile neesențiale: fără buget pentru electrocasnice, mașină sau locuință|Foto: monitorulcj.ro
Românii sunt tot mai cumpătați în privința cumpărăturilor și își gestionează mai strict bugetul.
Astfel, 41,1% dintre români spun că veniturile s-au diminuat în ultimul an, potrivit cercetării sociologice „România între incertitudini și speranță”, realizate de INSCOP Research la solicitarea Newmoney.ro, în perioada 2 – 8 iunie 2026.
CITEȘTE ȘI:
Cum văd românii viitorul țării în următorul deceniu: peste 38% cred că viața va fi mai rea. Lideri politici competenți, educația și investițiile, principalele priorități pentru dezvoltarea României.
Intenția de economisire într-un depozit bancar scade dramatic: doar puțin peste 20% declară că intenționează să economisească, însă cei mai mulți se așteaptă la o creștere a prețurilor în următoarea perioadă.
Peste 84% dintre români se așteaptă la o creștere a prețurilor în următoarea perioadă și își limitează achizițiile neesențiale: fără buget pentru electrocasnice, mașină sau locuință
În ceea ce privește evoluția veniturilor în ultimul an, 10.9% dintre români afirmă că veniturile lor au crescut în ultimele 12 luni. 45.4% spun că acestea au rămas la același nivel, iar 41.1% că s-au diminuat. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.6%.
CITEȘTE ȘI:
Peste o treime dintre tinerii din România locuiesc cu părinții: aproape jumătate nu au un loc de muncă. Ce spun despre direcția de dezvoltare a țării și de ce ar emigra?
Raportează o creștere a veniturilor într-o proporție mai mare decât media: votanții USR, persoanele între 18 și 44 de ani, angajații din sectorul privat. Spun că veniturile au rămas la același nivel într-un procent mai ridicat decât restul respondenților: votanții PNL și USR, persoanele între 45 și 59 de ani, angajații din sectorul public. Declară că veniturile li s-au redus într-o proporție peste medie: votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din București.
Așteptări privind veniturile în următoarea jumătate de an
11.5% dintre participanții la sondaj cred că veniturile familiei lor vor crește în următoarele șase luni. 41.6% apreciază că acestea vor rămâne la fel, în timp ce 37.7% se așteaptă la o scădere a veniturilor. 9.2% nu știu sau nu răspund.
Anticipează o creștere a veniturilor familiale într-o proporție mai mare decât media: votanții PSD, bărbații, tinerii sub 30 de ani, angajații din sectorul privat.
Cred că veniturile vor rămâne la același nivel într-un procent mai ridicat decât restul populației: votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară, angajații din sectorul privat. Votanții AUR, femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și angajații din sectorul public se așteaptă la diminuarea veniturilor într-o proporție peste media eșantionului.
Așteptări privind evoluția prețurilor
84.5% dintre cei chestionați consideră că prețurile vor crește în următoarele șase luni. 8.5% cred că acestea vor stagna, iar 3.8% apreciază că vor scădea. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.1%.
CITEȘTE ȘI:
Semnale negative în economie: Scade numărul salariaților în Cluj, în timp ce salariul mediu net crește doar cu 10 lei
Votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și angajații din sectorul public se așteaptă la o creștere a prețurilor cu un procent mai ridicat decât restul populației. Consideră că prețurile vor rămâne stabile într-o proporție mai mare decât media: votanții PNL, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București. Votanții PSD anticipează o scădere a prețurilor într-o proporție peste media eșantionului.
Intenție de cumpărare: titluri de stat
5.2% dintre cei intervievați declară că intenționează să cumpere titluri de stat în următoarele șase luni, în timp ce 91.7% spun că nu. 3.1% nu știu sau nu răspund.
Votanții USR și locuitorii din București intenționează într-un procent mai ridicat decât restul populației să cumpere titluri de stat.
Intenție de cumpărare: Euro
17% dintre români afirmă că intenționează să cumpere euro în următoarele șase luni. 81.4% declară că nu au în vedere o astfel de achiziție. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.6%.
Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din București intenționează, într-un procent mai ridicat decât restul populației, să cumpere euro. Declară că nu intenționează să cumpere euro într-o proporție mai mare decât media: votanții PSD și AUR, persoanele cu educație primară.
Intenție de economisire într-un depozit bancar
20.6% dintre participanții la sondaj declară că intenționează să economisească lei într-un depozit bancar în următoarele șase luni. 78% spun că nu au această intenție. 1.4% nu știu sau nu răspund.
Intenționează să economisească într-un depozit bancar într-o proporție mai mare decât media: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul public. Nu au în vedere o astfel de achiziție într-un procent mai ridicat decât restul populației: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară.
Intenție de cumpărare: Mașină
9.5% dintre cei chestionați afirmă că intenționează să cumpere o mașină în următoarele șase luni. 89.9% declară că nu au în vedere o astfel de achiziție. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.6%.
Votanții PNL, bărbații și tinerii sub 30 de ani intenționează să cumpere o mașină într-un procent mai ridicat decât media. Declară că nu intenționează să cumpere o mașină într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PSD și USR, femeile, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din București și din urbanul mare.
Intenție de cumpărare: Electrocasnice/ mobilier
23.6% dintre cei intervievați declară că intenționează să cumpere electrocasnice sau mobilier în următoarele șase luni. 75.3% spun că nu au această intenție. 1.1% nu știu sau nu răspund.
Au în intenție să achiziționeze electrocasnice sau mobilier într-o proporție mai mare decât media: votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din mediul rural, angajații din sectorul privat. Votanții PSD, femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din București declară că nu intenționează să facă astfel de achiziții într-un procent mai ridicat decât restul populației.
Intenție de cumpărare: Spații de locuit
8.7% dintre români afirmă că intenționează să cumpere o locuință (garsonieră, apartament sau casă) în următoarele șase luni. 91.2% declară că nu au în vedere o astfel de achiziție. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.1%.
Tinerii sub 30 de ani intenționează să cumpere o locuință în următoarele șase luni într-o proporție mai mare decât media.
Controlul asupra propriei situații economice
10.6% dintre participanții la sondaj consideră că au control asupra situației lor economice în anii următori în foarte mare măsură. 25.5% spun că au în destul de mare măsură control, 28.8% în destul de mică măsură, iar 30% în foarte mică măsură sau deloc. 5.2% nu știu sau nu răspund.
Consideră că au control asupra situației lor economice într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul privat. Simt că au puțin sau deloc control asupra situației economice personale într-un procent mai ridicat decât media: votanții PSD și AUR, femeile, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație primară.
Datele cercetării „INDEXUL Sentimentului Economic Newmoney.ro – INSCOP” au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
