Timp Liber

„Udatul” fetelor, în a doua zi de Paște. Care e originea obiceiului și ce semnifică?

În mai multe judeţe din Transilvania se păstrează încă tradiţia „stropitului” sau „udatului” fetelor, în lunea de Paști.

„Udatul” fetelor, în a doua zi de Paște. FOTO: Arhivă „Udatul” fetelor, în a doua zi de Paște. FOTO: Arhivă

 

 


Tradiţiile şi obiceiurile de Înviere sunt cunoscute şi respectate de o mulţime de oameni încă din timpuri străvechi. Mai puțin cunoscute, obiceiurile din cea de-a doua zi de Paşte au de asemenea farmecul lor și încă sunt practicate, mai ales în sate.

 


Lunea, în cea de-a doua zi a sărbătorii Pascale, băieţii tineri formează mai multe grupuri şi merg să stropească fetele cu parfum. Dacă în vechime fetele erau stropite cu apă, din secolul al XIX-lea tinerii folosesc sticluţe cu parfum. În schimb, băieţii primesc cozonac, prăjituri, ouă roşii şi vin.

Ce origini are udatul fetelor?

Potrivit crestinortodox.ro, în cea de-a doua şi în cea de-a treia zi de Paşte avea loc stropitul ritual cu apă, în amintirea readucerii la viaţă a fetei de evreu, care a leşinat la aflarea veştii învierii lui Iisus, prin stropirea ei cu apă de către tinerii care treceau întâmplător prin zonă.


Aşadar, lunea, feciorii stropeau cu apa fetele din sat, iar marţea fetele îi udau pe feciori. Obiceiul s-a păstrat şi acum, iar tradiţia de a stropi cu parfum rudele şi prietenii vizitaţi a doua zi de Paşte este o reminiscenţă a acestei datini, scrie sursa citată.

În a doua zi de Paște, fetele sunt stropite cu parfum, obiceiul fiind preluat de la germani şi maghiari, dar este păstrat atât la ţară, cât şi la oraş. În Transilvania, stropitul s-a practicat în familiile nobiliare până la sfârşitul secolului al XIX-lea, după care doar locuitorii satelor l-au mai păstrat.


Ce simbolizează udatul fetelor?

Tradiţia spune că fetele trebuie udate cu apa de izvor ca să fie frumoase, să dea naştere la copii sănătoşi şi să miroasă tot anul ca florile de primăvară. Femeile şi fetele îşi aşteaptă musafirii cu ouă roşii, pălincă şi prăjituri, pe care le oferă celor care spun poezii. Primii care pornesc la stropit sunt cei mici. Ei primesc zeci de oua, dar şi prăjituri sau bani. Obiceiul udatului, numit in zona „locsolas”, se păstrează şi la oraşe. Aici, apa de izvor este înlocuita cu parfumuri sau deodorante mai scumpe sau mai ieftine, in funcţie gustul sau buzunarul fiecăruia.

Băieţii se adună în grupuri şi merg pe la casele în care sunt fete. Acestea nu sunt stropite până când „udătorii” nu rostesc versurile: „Am auzit că aveţi un trandafir frumos, am venit să-l udăm, să crească, să înflorească şi mulţi ani să trăiască!”.


La ţară, fetele erau udate cu găleţi pline cu apă. În timp, s-a renunţat la această practică în favoarea parfumului sau a apei de colonie, obicei care se practică şi la oraş.

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Paşte 2023. Ce NU ai voie să faci în Sâmbăta Mare. Tradiţii şi obiceiuri

abonare newsletter