Actualitate
Concluziile Forumului de Securitate Cibernetică în Energie de la Cluj. Investiții, specialiști și protecția rețelelor într-o lume tot mai digitalizată!
Protejarea rețelelor electrice trebuie să însoțească fiecare investiție în modernizare, companiile au nevoie de specialiști, iar finanțarea securității cibernetice nu mai poate fi amânată.
Modernizarea rețelelor electrice trebuie să meargă mână în mână cu protejarea lor, formarea specialiștilor și alocarea la timp a fondurilor necesare pentru securitatea cibernetică. | Foto: Forumul de Securitate Cibernetică în Energie
Modernizarea rețelelor electrice trebuie să meargă mână în mână cu protejarea lor, formarea specialiștilor și alocarea la timp a fondurilor necesare pentru securitatea cibernetică.
Acestea sunt principalele direcții care se desprind din dezbaterile celei de-a IV-a ediții a Forumului de Securitate Cibernetică în Energie, desfășurată în perioada 29–30 octombrie, la Cluj-Napoca.
Organizat de Distribuție Energie Electrică România, companie membră a Grupului Electrica, evenimentul a reunit peste 450 de participanți și aproximativ 50 de speakeri: reprezentanți ai autorităților centrale și europene, ai companiilor energetice, experți în tehnologie și reprezentanți ai mediului academic.
Cele cinci paneluri au pus în discuție politicile publice, responsabilitatea conducerii companiilor, soluțiile tehnologice și pregătirea oamenilor care trebuie să asigure funcționarea infrastructurii. Din intervențiile prezentate reiese că modernizarea sistemului energetic presupune, în aceeași măsură, echipamente performante, protecție digitală și capacitatea de a restabili rapid activitatea după un incident.
Protejarea rețelelor, o responsabilitate a conducerii companiilor
Unul dintre cele mai ferme mesaje a venit din partea Mihaelei Rodica Suciu, directorul general DEER, care a cerut ca securitatea rețelelor să fie tratată ca o responsabilitate directă a managementului.
„Siguranța în alimentare nu așteaptă următorul buget”, a subliniat aceasta în deschiderea evenimentului.
În abordarea prezentată de conducerea DEER, modernizarea infrastructurii și protejarea acesteia trebuie planificate împreună. Continuitatea alimentării cu energie depinde inclusiv de deciziile prin care companiile își stabilesc prioritățile și alocă resurse pentru prevenirea atacurilor.
Nevoia de acțiune comună a fost explicată și prin interconectarea operatorilor. În avanpremiera forumului, Mihaela Suciu a arătat că un atac asupra unei companii poate afecta și alți actori din sistem. Din această perspectivă, schimbul de experiență și accesul la soluții noi devin necesare pentru protejarea întregului sector.
Potrivit informațiilor prezentate de conducerea companiei, DEER a investit aproximativ 15 milioane de euro în securitate cibernetică în 2025. Directorul general a apreciat însă că efortul trebuie continuat, pe măsură ce atacatorii își diversifică metodele.
Mai mulți bani pentru securitate. Cum pot fi susținute investițiile
Finanțarea a fost una dintre problemele concrete ridicate în cadrul dezbaterilor. Mihaela Suciu a explicat că DEER urmărește atragerea fondurilor europene pentru a susține investițiile și a limita presiunea asupra tarifului de distribuție.
„Nu ne dorim să creștem tariful de distribuție”, a declarat directorul general al companiei.
Aceasta a pus în discuție și metodologia ANRE de aprobare a tarifelor, susținând necesitatea unor modificări care să permită alocarea unor resurse mai mari pentru securitatea cibernetică.
Forumul a fost prezentat, în acest context, și ca un instrument practic: întâlnirile dintre operatori și furnizorii de tehnologie au permis identificarea și preluarea unor soluții noi. Totuși, aplicarea acestora presupune bugete și mecanisme de finanțare adaptate nevoilor companiilor.
Mircea Man: investițiile în infrastructură trebuie accelerate
Din partea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, secretarul general Mircea Man a insistat asupra investițiilor în infrastructura energetică.
„Investiții, investiții, investiții în infrastructură, singura soluție viabilă pentru România”, a afirmat reprezentantul ANRE.
Acesta a vorbit despre necesitatea implicării Ministerului Energiei, a operatorilor, furnizorilor și autorității de reglementare în găsirea unor soluții pentru funcționarea sistemului și pentru perioada de iarnă.
Mircea Man a făcut referire și la variațiile mari ale prețurilor energiei pe parcursul unei zile. În privința tarifelor reglementate, a precizat că acestea sunt stabilite pe baza unei metodologii și a datelor transmise de operatori.
Intervenția sa a adus în prim-plan legătura dintre investițiile în infrastructură, funcționarea pieței și posibilitatea susținerii cheltuielilor pentru securitate cibernetică.
Inteligența artificială, între eficientizarea sistemului și dezvoltarea atacurilor
Rolul inteligenței artificiale a fost discutat atât din perspectiva oportunităților pentru sectorul energetic, cât și a amenințărilor.
Înaintea deschiderii forumului, Eusebiu Rotaru, director în cadrul DEER responsabil de sistemele informatice și automatizări, a avertizat că instrumentele bazate pe inteligență artificială sunt folosite inclusiv pentru identificarea breșelor de securitate.
Acesta a explicat că evoluția amenințărilor obligă operatorii să privească incidentele din rețea și prin prisma unui posibil atac informatic. Prin urmare, dezvoltarea sistemului energetic trebuie însoțită permanent de actualizarea protecției sale.
În intervenția sa, deputatul Ovidiu Cîmpean a abordat cealaltă dimensiune a tehnologiei: utilizarea digitalizării și a inteligenței artificiale pentru creșterea eficienței infrastructurii existente.
Potrivit acestuia, ghidurile de finanțare trebuie să permită investiții în tehnologii digitale și să includă componenta de securitate cibernetică. Cîmpean a susținut că folosirea inteligenței artificiale poate contribui la valorificarea mai bună a capacității rețelelor, alături de investițiile necesare în infrastructură.
Fonduri europene și tehnologii dezvoltate în România
O altă temă a fost capacitatea României de a participa la dezvoltarea tehnologiilor utilizate în energie.
Ovidiu Cîmpean a pledat pentru atragerea finanțărilor europene către proiecte realizate în țară și pentru participarea specialiștilor români la consorții europene. Deputatul a invocat resursele universităților și potențialul cercetătorilor, susținând că acestea trebuie valorificate în proiecte tehnologice comune.
„Trebuie să atragem bani pentru tehnologiile produse în România”, a afirmat acesta.
În argumentația sa, reducerea dependențelor tehnologice și producerea eficientă și sigură a energiei sunt obiective care trebuie urmărite împreună.
Problema accesului efectiv la finanțare a fost ridicată și de europarlamentarul Daniel Buda. Acesta a criticat procedurile birocratice care încetinesc transformarea resurselor europene în investiții și a susținut că modernizarea tehnologică poate contribui la reducerea costurilor energiei.
Din perspectiva prezentată de europarlamentar, disponibilitatea banilor trebuie însoțită de capacitatea administrațiilor și a beneficiarilor de a implementa programele.
Lipsa specialiștilor, o problemă care cere răspunsuri din educație
Dezbaterile au arătat și că investițiile în tehnologie trebuie susținute de oameni pregătiți să o utilizeze și să răspundă incidentelor.
Daniel Buda a atras atenția asupra deficitului de experți în securitate cibernetică și a subliniat rolul centrelor universitare în formarea acestora. Nevoia de specialiști a fost pusă în legătură cu extinderea digitalizării și cu cerințele de protecție ale infrastructurilor energetice.
Din partea mediului academic, rectorul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Vasile Țopa, a susținut că universitățile trebuie să își adapteze programele și modul de lucru la transformările din industrie.
„Și noi trebuie să ne schimbăm”, a spus rectorul, referindu-se inclusiv la responsabilitatea profesorilor de a înțelege așteptările generațiilor actuale.
Acesta a respins ideea că studenții de astăzi ar fi mai puțin capabili decât cei din trecut și a vorbit despre necesitatea susținerii motivației lor. Totodată, a explicat că programele de masterat oferă universității posibilitatea de a răspunde mai rapid solicitărilor venite din mediul economic.
Institutul de Inteligență Artificială al UTCN, o punte către industrie
Un exemplu de apropiere între cercetare și companii, prezentat de Vasile Țopa, a fost Institutul de Cercetare în Inteligență Artificială al UTCN.
Potrivit rectorului, infrastructura va cuprinde 33 de laboratoare orientate către domenii precum energia, securitatea cibernetică, automatizările și robotica. Specialiștii companiilor vor putea lucra alături de masteranzi și doctoranzi.
„Acest institut l-am făcut pentru companii”, a declarat Vasile Țopa.
Proiectul a fost prezentat ca rezultatul unei decizii luate cu aproximativ șase ani înainte și ca exemplu al necesității unei viziuni pe termen lung. Colaborarea cu industria poate aduce problemele concrete ale companiilor în activitatea de cercetare și poate oferi studenților experiență relevantă pentru viitoarea profesie.
Miza protecției cibernetice: funcționarea serviciilor de zi cu zi
Intervențiile reprezentanților administrației au adus în discuție consecințele pe care o întrerupere a energiei le poate avea asupra comunităților.
Viceprimarul Dan Tarcea a legat siguranța infrastructurii de funcționarea spitalelor, locuințelor și serviciilor publice. Acesta a pus accent pe capacitatea orașului de a reveni rapid după un incident și pe pregătirea celor care trebuie să intervină.
Maria Forna a subliniat, la rândul său, legătura dintre securitatea cibernetică, siguranța națională și stabilitatea economică. În intervenția de la deschiderea forumului, aceasta a arătat că efectele atacurilor pot depăși spațiul virtual și pot afecta serviciile de care depind cetățenii.
Pe lângă prevenție, bilanțul evenimentului a pus accent pe monitorizarea amenințărilor, reacția rapidă și cooperarea dintre echipele tehnice și conducerea organizațiilor. Capacitatea de a relua activitatea după un atac a fost una dintre temele distincte ale dezbaterilor.
Privite împreună, intervențiile conturează o direcție comună: investițiile în rețele trebuie însoțite de finanțare pentru protecție, pregătirea specialiștilor și proceduri care să permită intervenția eficientă atunci când apar incidente.
CITEȘTE ȘI:
