Social

STENOGRAME: „Pe pielea mea și-a făcut el casă pe numele părinților”. Promisiunea unei familii și casa din Iclod, în centrul unui dosar de trafic de persoane la Cluj.

O casă construită împreună, o căsătorie și promisiunea unei familii ar fi fost mijloacele prin care un bărbat din Cluj a convins o femeie să continue practicarea prostituției în folosul său.

Un bărbat din Cluj ar fi convins o femeie să continue să se prostitueze în beneficiul lui, promițându-i că se vor căsători, vor avea o familie și vor construi împreună o casă.

Tribunalul Cluj l-a condamnat în primă instanță la patru ani de închisoare pentru trafic de persoane. Dosarul se află acum la Curtea de Apel Cluj, unde atât inculpatul, cât și persoana vătămată au contestat sentința.

Motivarea hotărârii din 18 iunie 2026, descrie o relație în care promisiunile despre un viitor comun se împleteau cu administrarea banilor obținuți din prostituție, deplasări între orașe, supravegherea telefonului și violențe. Potrivit primei instanțe, activitatea infracțională s-a desfășurat din 2021 până în decembrie 2023.

Conversațiile recuperate din telefoane, declarațiile martorilor, verificările privind cazările și deplasările, precum și înregistrările identificate de anchetatori au stat la baza condamnării. În timpul judecății, femeia a susținut însă că acționase voluntar și l-a apărat pe inculpat, cu care reluase relația.

Sentința nu este definitivă. Următorul termen în apel este stabilit pentru 11 decembrie 2026.

Relația a început cu mesaje pe Facebook

Potrivit declarației date de femeie în cursul urmăririi penale, inculpatul a contactat-o pe Facebook în perioada în care aceasta se afla în străinătate. I-a spus că este singur, iar cei doi au convenit să se întâlnească după revenirea ei în România.

Femeia practica deja prostituția înainte de începerea relației. Tribunalul a analizat însă modul în care bărbatul ar fi folosit ulterior legătura afectivă pentru a prelua controlul asupra activității și veniturilor sale.

După întoarcerea în țară, femeia a locuit o perioadă la bunică, iar ulterior inculpatul i-a închiriat un apartament. Au urmat deplasări în țară și în Germania, unde aceasta a continuat să ofere servicii sexuale contra cost.

În motivare, tribunalul descrie un trecut familial marcat de conflicte, violențe și abuzuri. Judecătorul a apreciat că inculpatul a profitat de nevoia femeii de stabilitate și de dorința ei de a întemeia o familie, prezentându-i perspectiva unui viitor comun.

Banii pentru casa din Iclod

Construirea unei case în Iclod ocupă un loc important în dosar. Femeia a declarat că, după aproximativ șase luni de relație, cei doi au decis să investească în locuință banii obținuți de ea din prostituție.

„La aproximativ 6 luni de relație (…) am decis să investim banii pe care îi câștigam din prostituție și să ne cumpăram o casă”, se arată în declarația reprodusă în hotărâre.

Bărbatul avea un teren, iar femeia a explicat că își dorea o relație serioasă și o familie:

„Având în vedere că eu chiar îmi doream o familie și o relație serioasă am decis să începem construirea casei acolo.”

Potrivit aceleiași declarații, cei doi au discutat despre căsătorie, iar inculpatul a cerut-o de soție. În discuțiile lor a apărut și promisiunea ca locuința să fie trecută pe numele amândurora sau pe numele ei.

Alte declarații din dosar au indicat însă că imobilul ar fi fost construit pe numele părinților inculpatului. Tatăl femeii a relatat că aceasta îi spusese despre promisiunea trecerii casei pe numele ei.

Bunica a povestit că, după o despărțire, nepoata i-a spus:

„Pe pielea mea și-a făcut el casă pe numele părinților.”

Tribunalul a considerat că promisiunile privind casa și familia au contribuit la menținerea femeii într-o relație din care inculpatul obținea beneficii materiale.

Unei alte partenere i-ar fi promis aceeași locuință

În paralel, bărbatul avea legături cu alte femei, inclusiv cu o parteneră cu care avea un copil.

Persoana vătămată a declarat că știa despre existența copilului, dar că inculpatul o asigura că relația cu mama acestuia se rezuma la responsabilitățile părintești. Ea a explicat că acceptase situația pentru că nu voia să se interpună între un tată și copilul său.

Mama copilului a oferit însă o altă perspectivă. Potrivit declarației sale, bărbatul îi spusese că ridică locuința pentru a trăi acolo împreună cu ea și cu fetița lor.

Aceeași martoră a relatat că lucrările la casă avansaseră rapid în perioada relației inculpatului cu persoana vătămată și stagnaseră după despărțirea lor.

În interpretarea tribunalului, declarațiile și conversațiile indicau că inculpatul încerca să convingă fiecare parteneră că ea este importantă pentru el, în timp ce relațiile cu celelalte ar fi avut doar o miză financiară.

Transport, apartamente și anunțuri pentru servicii sexuale

Prima instanță a reținut că implicarea inculpatului depășea sprijinul oferit unei partenere. Potrivit motivării, el organiza transportul, căuta și închiria apartamente, administra anunțuri și gestiona banii obținuți de femeie.

În telefonul său a fost identificat contul prin care erau promovate serviciile sexuale ale persoanei vătămate. Tot acolo au fost găsite conversații despre închirierea unor apartamente în diferite orașe din România și în Germania.

Într-un schimb de mesaje privind cazarea în străinătate, inculpatul întreba dacă femeia poate începe activitatea înainte de obținerea documentelor. Alte conversații priveau formalitățile necesare practicării prostituției în Germania.

Anchetatorii au verificat deplasările prin documente, supraveghere, anunțuri online și declarații. Printre localitățile care pot fi identificate în hotărârea anonimizată se află Suceava și Timișoara.

Pentru unele episoade au fost audiați proprietarii apartamentelor și bărbați care au declarat că au plătit pentru servicii sexuale.

Un client a plătit 150 de euro, găsiți ulterior la inculpat

Unul dintre episoadele analizate privește un apartament închiriat înaintea intervenției anchetatorilor din decembrie 2023.

Proprietarul a declarat că inculpatul fusese persoana care îl contactase și care se prezentase pentru preluarea apartamentului.

Un client a relatat că întreținuse raporturi sexuale cu femeia și achitase 150 de euro în numerar. La percheziție, suma a fost identificată în portmoneul inculpatului.

Tribunalul a folosit acest element, alături de celelalte probe, pentru a stabili că bărbatul primea bani proveniți din activitatea persoanei vătămate.

„Stai că mai am unul jos”. Mesajele despre clienți și încasări

Conversațiile recuperate din telefonul femeii arată că aceasta îi comunica inculpatului programările, durata întâlnirilor și sumele încasate.

În schimburile de mesaje reproduse în hotărâre apar formulări precum:

„Stai că mai am unul jos.”

„Acum iasa asta.”

La întrebarea bărbatului „cât”, femeia îi oferea informații despre încasări și despre clienții care urmau să vină.

Într-un alt mesaj îi transmitea:

„13 mil. oficial. am 6 mil. Plus alea 7. Și mai vine unu pe la 22.”

Unele conversații indicau că inculpatul se afla în apropierea apartamentului și aștepta încheierea întâlnirilor.

„Cat sta? dacă sta o ora încearcă să îmi lași cheia sub preș”, îi scria acesta.

Bărbatul se implica și în obținerea unor comentarii favorabile de la clienți:

„Și nu i-ai zis să te ajute cu un comm.”

Tribunalul a apreciat că acest mesaj arăta interesul inculpatului pentru promovarea serviciilor și atragerea unui număr mai mare de clienți.

„M-ai adus să îți produc și să îți bați joc de munca mea”

În aceleași conversații apar reproșurile femeii, care îl acuza că o folosește și că promisiunile sale nu se reflectă în comportamentul față de ea.

„M-ai luat de acasă și mi-ai promis lucruri mari. Și m-ai adus să îți produc și să îți bați joc de munca mea”, îi scria aceasta.

Femeia îi reproșa și relațiile cu alte partenere, susținând că ea obține bani pentru un viitor comun, în timp ce el îi oferă altei femei viața de familie pe care i-o promisese.

În alte mesaje îi cerea bani pentru a putea pleca sau îi spunea că nu mai dorește să continue activitatea.

„Adu-mi bani să plec și restu bagă-i la aparate și fă ce vrei cu ei”, se arată într-un pasaj reprodus în motivare.

Judecătorul a analizat aceste conversații în raport cu explicațiile ulterioare potrivit cărora femeia își administra liber veniturile, iar inculpatul doar le păstra în siguranță.

Femeia vorbea despre bătăi și amenințări

Hotărârea descrie și mesaje în care persoana vătămată îi reproșa inculpatului că o amenință și o agresează fizic.

„Tu crezi că mie îmi place bătaia? Eu am mâncat destula”, îi transmitea femeia într-una dintre conversații.

În alte schimburi de mesaje, aceasta vorbea despre violență, indiferență și lipsa sprijinului în momentele dificile.

Tribunalul a reținut că probele demonstrau inclusiv exercitarea unor acte de violență asupra persoanei vătămate, pe lângă controlul activității și al resurselor sale.

Supravegheată prin telefon în timpul întâlnirilor cu clienții

Un alt element analizat în dosar privește folosirea unor aplicații de monitorizare de la distanță.

Femeia îi reproșa inculpatului că o asculta atunci când se afla cu clienții și că informațiile obținute astfel erau urmate de conflicte și agresiuni.

Într-un mesaj îi scria:

„Că tu stai și asculți ce fac cu clienții.”

Tribunalul a reținut că supravegherea era susținută și de 15 înregistrări video identificate în telefonul inculpatului, care o surprindeau pe femeie în timp ce întreținea relații sexuale cu clienți sau discuta cu aceștia.

Într-o conversație cu o prietenă, persoana vătămată descria monitorizarea ca pe o experiență traumatizantă și afirma că se simte violată în intimitatea sa.

Instanța a apreciat că bărbatul îi încălcase grav dreptul la intimitate, folosind aceste mijloace pentru a-i verifica activitatea.

Tatăl femeii a sesizat autoritățile

Ancheta a pornit după sesizarea făcută de tatăl persoanei vătămate la 26 august 2022.

Acesta a relatat că legătura cu fiica sa devenise dificilă după începerea relației. Observase că îl suna în special când era singură, iar ulterior ea îi spusese că bărbatul o amenință, o jignește și o lovește.

Tatăl a povestit și un episod în care femeia îl contactase din străinătate, spunând că s-a despărțit și are nevoie de bani pentru a reveni acasă. El s-a oferit să o ajute, dar a doua zi aceasta l-a anunțat că se împăcaseră.

Dosarul cuprinde și declarații ale altor membri ai familiei despre reducerea contactelor și despre încercările inculpatului de a o îndepărta de persoanele apropiate.

Au urmat interceptări, supraveghere, verificări privind deplasările, audieri și percheziții. Inculpatul a fost reținut la 13 decembrie 2023, apoi arestat preventiv. Sentința consemnează perioada privativă de libertate până la 4 aprilie 2024.

A încercat să înceapă o activitate în cosmetică

În motivare este descrisă și o perioadă în care femeia s-a separat de inculpat și a locuit la tatăl său, între aprilie și noiembrie 2023.

În acel interval, aceasta intenționa să înceapă o activitate în cosmetică și apelase la psihoterapie.

Potrivit tribunalului, inculpatul a făcut încercări repetate de a o convinge să reia relația. A discutat inclusiv cu tatăl ei și au reapărut promisiunile privind casa și viitorul comun.

Judecătorul a pus aceste demersuri în legătură și cu lipsa veniturilor furnizate de femeie după despărțire, în contextul declarațiilor potrivit cărora lucrările la casă stagnaseră.

La proces, femeia l-a apărat și a spus că acționa voluntar

În timpul judecății, persoana vătămată a prezentat o versiune favorabilă inculpatului. La audierea din 17 iunie 2025, cei doi locuiau din nou împreună, împrejurare confirmată și prin alte probe.

Femeia a susținut că fusese liberă să decidă și că practicase prostituția pentru veniturile ridicate. A afirmat că inculpatul o ajutase cu transportul la solicitarea ei și că îi încredința banii pentru a-i păstra în siguranță, în eventualitatea unor probleme cu clienții.

Totodată, a declarat că bărbatul cheltuia din acei bani doar atunci când ea îi cerea.

Tribunalul a apreciat însă că această poziție era contrazisă de ansamblul probelor, inclusiv de conversațiile anterioare, și a interpretat declarația ca pe o încercare de sprijinire a apărării, în contextul reluării relației.

Instanța a reținut că apropierea afectivă dintre cei doi nu înlătură concluziile rezultate din probele privind exploatarea.

Tribunalul a respins schimbarea încadrării în proxenetism

Inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice din trafic de persoane în proxenetism, dar tribunalul a respins cererea.

În analiza situației concrete, judecătorul a pus accent pe inducerea în eroare prin promisiunea unei relații stabile și a unei familii, urmată de transportarea și găzduirea femeii în scopul exploatării sale.

Potrivit motivării, faptul că persoana vătămată practica prostituția anterior relației nu excludea existența traficului de persoane. Tribunalul a considerat relevant modul în care inculpatul a determinat continuarea activității sub controlul său și în beneficiul lui.

Estimarea de 30.000 de euro nu a fost acceptată pentru confiscare

Procurorii au estimat că inculpatul ar fi obținut cel puțin 30.000 de euro, bani folosiți pentru cheltuieli și construirea locuinței.

Tribunalul nu a considerat însă demonstrată această valoare pentru a dispune confiscarea ei.

În motivare se arată că era necesară probarea sumelor obținute de femeie și ajunse la inculpat. Lipsa unui loc de muncă și existența unor cheltuieli nu erau suficiente, singure, pentru stabilirea cuantumului.

Prin urmare, instanța a dispus confiscarea a 4.250 de lei și 150 de euro, sume despre care a apreciat că proveneau în mod cert din activitatea persoanei vătămate.

Femeia nu s-a constituit parte civilă în judecata de fond, astfel că sentința nu îi acordă despăgubiri.

Patru ani de închisoare în primă instanță

Prin sentința din 18 iunie 2026, Tribunalul Cluj a stabilit o pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de persoane în formă continuată.

La individualizarea pedepsei, judecătorul a avut în vedere durata faptelor, beneficiile materiale urmărite, violențele și încălcarea intimității femeii. În favoarea inculpatului a reținut lipsa antecedentelor penale.

Tribunalul a dispus și interzicerea unor drepturi privind ocuparea funcțiilor publice pentru patru ani, confiscarea telefonului folosit în activitate și a sumelor dovedite, precum și plata a 10.000 de lei cheltuieli judiciare.

Din pedeapsă a fost dedusă perioada reținerii și arestării preventive consemnată în dosar.

Sentința a venit după peste șapte luni de la încheierea dezbaterilor

Dosarul a fost trimis în judecată în februarie 2024. Procedura de cameră preliminară a trecut printr-o desființare și rejudecare, iar începerea judecății a rămas definitivă în aprilie 2025.

Inculpatul a cerut judecarea în procedură simplificată, însă solicitarea a fost respinsă deoarece nu recunoștea acuzațiile în forma prezentată prin rechizitoriu.

Dezbaterile pe fond s-au încheiat la 3 noiembrie 2025. Au urmat numeroase amânări ale pronunțării, iar sentința a fost dată la 18 iunie 2026, la peste șapte luni distanță.

Ambele părți au făcut apel. Următorul termen, în decembrie

Atât persoana vătămată, cât și inculpatul au contestat hotărârea. Femeia a declarat apel la 26 iunie 2026, iar bărbatul la 1 iulie 2026. La 30 octombrie 2026, judecarea cauzei a fost din nou amânată, de această dată pentru administrarea probelor, potrivit portalului instanțelor. Următoarea ședință este programată pentru 11 decembrie 2026

Foto: DepositPhotos.com

CITEȘTE ȘI:

STENOGRAME: „Dacă îmi faci o m*** poate șterg filmările, ce zici?” Un clujean, condamnat în primă instanță pentru șantajarea fostei iubite!

Relație începută pe Tinder, terminată în instanță! O femeie din Cluj a fost șantajată cu imagini intime pentru sex și bani.