Coaliția de guvernare a ajuns la un acord cu privire la continuarea reformei în administrația centrală și locală. Astfel, cheltuielile în ministere și primării ar urma să scadă cu 10% sau numărul posturilor în teritoriu ar putea fi redus cu până la 30%.

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, spune că Partidul Național Liberal nu mai știe „cum să se salveze”, e „în cădere liberă”, care se duce deja „la o cifră” în intențiile de vot și aflat în risc de dispariție.

România a intrat în anul 2025 cu un deficit bugetar real mai mare decât cel „din acte”. „Există şi o zonă gri a deficitului care e foarte greu de cuantificat”, spune consilierul prezidențial Radu Burnete.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat că reforma administrației locale vizează desființarea a peste 12.000 de posturi.

O astfel de inițiativă ar fi firească și benefică, având în vedere legăturile economice, sociale și de infrastructură dintre cele două localități.

Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), a declarat luni că reforma administraţiei nu este un subiect care poate fi îngropat, menţionând că amânarea deciziei pe această temă ar fi „un semnal prost”. El spune că reforma administrației va fi adoptată prin asumarea răspunderii de către guvern.

Președintele Senatului României, Mircea Abrudean, a vorbit, miercuri, 24 septembrie 2025, despre reforma administrației locale și a comentat deciziile Curții Constituționale a României (CCR) cu privire la cele cinci proiecte din pachetul al doilea de măsuri asumate de Guvernul Bolojan.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, este de părere că există mai multe variante care pot fi luate în calcul pentru reforma administrativă, însă pentru viitor.