Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de conflictul din Iran. În acest context, statele UE ar trebui să ia în calcul măsuri de reducere a consumului de gaze naturale şi electricitate, spune comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen.
În primele șapte luni din 2026 consumul de energie al populației a scăzut cu aproape 12%, iar exporturile au crescut cu 11,5%. Astfel, statul continuă să exporte din surplusul de energie din timpul zilei, la prețuri prea puțin avantajoase, și importă la costuri ridicate la orele de vârf.
Fără capacități de stocare și o rețea de distribuție extinsă, cu un sistem energetic vulnerabil, România a mizat pe tranziția energetică ca pe o cursă după subvenții. „Dezastrul energetic nu este întâmplător, politicienii au legiferat ce au vrut «băieții deștepți», aceștia au încasat, iar românii au plătit”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Autoritățile au declarat stare de alertă la nivel național în România, pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică, a anunțat, vineri, premierul interimar Ilie Bolojan.
România se găsește în fața unei potențiale crize cu implicații majore în economie în urma sistării importului de petrol din Kazahstan prin zona Mării Negre, ca urmare a atacurilor ucrainene asupra petrolierelor rusești.
Ucraina a propus, sâmbătă, să trimită cărbune „gratuit” în Transnistria, regiune separatistă pro-rusă afectată puternic de suspendarea exporturilor de gaz rusesc. Statul vecin ar putea obține în schimb energie electrică.
Ministrul Energiei susține că România dispune de suficiente rezerve de gaze pentru a trece peste iarnă. „Avem aproape 2 miliarde de metri cubi în depozite”, spune Sebastian Burduja.
