În România, peste 425.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani sunt în afara sistemului de educație. Alții merg la școală, dar învață în clase simultane, cu resurse puține și cu profesori tot mai puțini.
În perioada 2027-2030, statul va trebui să ramburseze 84 de miliarde de euro din principalul datoriei publice, fără dobânzile aferente, care a depășit 61% din PIB. „Nu investiții. Nu școli. Nu spitale. Doar ca să plătim ce am împrumutat deja”, spune analistul economic Adrian Negrescu.
Fără capacități de stocare și o rețea de distribuție extinsă, cu un sistem energetic vulnerabil, România a mizat pe tranziția energetică ca pe o cursă după subvenții. „Dezastrul energetic nu este întâmplător, politicienii au legiferat ce au vrut «băieții deștepți», aceștia au încasat, iar românii au plătit”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
România a depășit vârful inflationist, însă variația prețurilor la combustibili, precum și a prețurilor la energie reprezintă în continuare puncte sensibile. Mai mult, experții economici avertizează asupra tentației guvernanților de majorare a taxelor pentru acoperirea creșterilor salariale din sectorul bugetar: „Un fel de sepuku economic, ar reaprinde inflația”, spune analistul economic Adrian Negrescu.
România se confruntă cu o situație fără precedent pentru sistemul energetic: ambele reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă au fost oprite din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.
Scumpirea energiei din ultimii ani a scos în evidență una dintre principalele vulnerabilități ale economiei României și ale economiei europene: dependența de importurile de combustibili fosili. În România, prețul mediu al energiei electrice s-a triplat față de perioada de dinaintea pandemiei, pe fondul șocurilor energetice și al instabilității geopolitice.
Dezvoltatorul imobiliar Chimu Căpușan (Bonjour Residence, Grand Park, Elite City) a pus ochii pe terenul Sanex, pe care Prime Kapital anunța un proiect imobiliar de peste 300 mil. €.