Sănătate
Cancerul pulmonar, principala cauză de mortalitate oncologică. FABC cere servicii medicale integrate: „Niciun pacient cu un diagnostic de cancer nu ar trebui lăsat singur în fața sistemului”.
1 din 5 decese prin cancer în România este provocat de cancerul pulmonar. Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer solicită integrarea și finanțarea serviciilor de navigare a pacienților în sistemul de sănătate, pentru ca accesul la investigații și tratament să se transforme în îngrijire efectivă.
Cancerul pulmonar, principala cauză de mortalitate oncologică. FABC cere servicii medicale integrate: „Niciun pacient cu un diagnostic de cancer nu ar trebui lăsat singur în fața sistemului”.|Foto: pexels.com
Deși inclusiv persoanele neasigurate pot beneficia de servicii pentru depistarea și confirmarea unei suspiciuni oncologice, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) semnalează că existența unui serviciu medical sau a dreptului la decontarea acestuia nu înseamnă că pacientul știe unde trebuie să se adreseze.
CITEȘTE ȘI:
Programele publice de promovare a sănătăţii, subfinanţate şi slab dezvoltate. Număr redus de consultații preventive și birocrație excesivă.
În acest sens, FABC cere integrarea și finanțarea serviciilor de navigare a pacienților în traseele oncologice în condițiile în care aproape 1 din 5 decese prin cancer în România este provocat de cancerul pulmonar, care rămâne principala cauză de mortalitate oncologică.
Cancerul pulmonar, principala cauză de mortalitate oncologică. FABC cere servicii medicale integrate: „Niciun pacient cu un diagnostic de cancer nu ar trebui lăsat singur în fața sistemului”.
În contextul Lunii de conștientizare a cancerului pulmonar, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer solicită autorităților din sănătate, societăților medicale relevante, furnizorilor de servicii mediale și organizațiilor de pacienți să inițieze un cadru de lucru comun pentru integrarea serviciilor de navigare în traseele oncologice:
*definirea rolurilor și competențelor navigatorilor, precum și a relației acestora cu echipa medicală;
*integrarea serviciilor de navigare în traseele oncologice existente, de la suspiciune și diagnostic, până la tratament și monitorizare;
*identificarea unor mecanisme sustenabile de finanțare și decontare, astfel încât aceste servicii să poată fi accesibile pacienților care au nevoie de ele;
*pilotarea și evaluarea rezultatelor, inclusiv prin indicatori precum timpul până la diagnostic, inițierea tratamentului, continuitatea îngrijirii și experiența pacientului.
Lupta pacienților cu sistemul medical
Provocarea vizează capacitatea pacientului de a ajunge la serviciul potrivit.
CITEȘTE ȘI:
Tot mai mulți nefumători fac cancer pulmonar. Care este cauza?
„Boala ucide mai mulți români decât cancerul colorectal și cancerul de sân la un loc. Una dintre principalele probleme este diagnosticarea în stadii avansate (stadiile III-IV), unde ratele de supraviețuire la 5 ani scad dramatic comparativ cu stadiile incipiente (stadiul I), de la 65% la 5%. De aceea, provocarea nu este doar existența investigațiilor și tratamentelor, ci capacitatea pacientului de a ajunge la serviciul potrivit, în locul potrivit și la momentul potrivit”, potrivit informării publicate miercuri de FABC.
Rolul medicului de familie
Potrivit FABC, evaluarea medicală promptă este importantă, inclusiv pentru persoanele care nu fumează, iar medicul de familie are un rol esențial în identificarea semnelor de alarmă și orientarea pacientului către investigații și specialiști.
Conform Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), inclusiv persoanele neasigurate pot beneficia de servicii pentru depistarea și confirmarea unei suspiciuni oncologice, decontate prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
CITEȘTE ȘI:
Noi măsuri pentru creșterea accesului la servicii de depistare precoce a cancerului. Asistență medicală prin intermediul cabinetelor mobile și posibilitate de transport pentru pacienții oncologici.
FABC susține că existența unui serviciu sau a dreptului la decontarea acestuia nu înseamnă automat că pacientul știe unde trebuie să meargă, în ce ordine, cu ce documente și către cine să se îndrepte pentru următoarea etapă.
În opinia reprezentanților FABC, navigarea pacienților este un serviciu de sprijin coordonat care facilitează programările, comunicarea între servicii, orientarea în sistem și identificarea resurselor disponibile.
„Nu este suficient să spunem că investigațiile și tratamentele sunt disponibile dacă pacientul trebuie să descopere singur unde să meargă, pe cine să sune și cum să depășească întârzierile. Pentru un pacient care tocmai a primit o suspiciune sau un diagnostic de cancer, fiecare etapă neclară înseamnă timp pierdut, incertitudine, presiune suplimentară și chiar, în unele cazuri, progresia bolii. Problema coordonării traseului oncologic este deja documentată, iar nevoia navigatorilor de pacienți este recunoscută inclusiv în Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului. Nu mai discutăm, așadar, dacă navigarea este necesară, ci cum o transformăm într-un serviciu efectiv, accesibil pacienților. Cerem ca navigarea pacienților să fie recunoscută, integrată în traseele oncologice și susținută prin mecanisme clare de finanțare. Niciun pacient cu un diagnostic de cancer nu ar trebui lăsat singur în fața sistemului”, a declarat Cezar Irimia, președintele FABC.
Conform dr. Flavius Pavelescu, medicul de familie este adesea primul profesionist care identifică semnele de alarmă și inițiază evaluarea, iar serviciile de navigare pot completa activitatea echipei medicale și pot ajuta mai ales persoanele care întâmpină bariere de acces.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
