Politică

Consiliul Naţional Secuiesc cere țărilor UE să nu primească România în spațiul Schengen. „Vrem consultare cu comunitatea maghiară”

Consiliul Naţional Secuiesc a cerut statelor din Schengen să ceară informaţii de la organizaţiile reprezentative ale maghiarilor din România cu privire la situaţia drepturilor minorităţilor din țara noastră, înainte de a vota pentru primirea României.

Kelemen Hunor, Cseke Attila și Eduard Novak. Inquam Photos / George Calin

 

CNS s-a adresat ministerelor de Externe ale statelor din spaţiul Schengen într-o scrisoare deschisă publicată marţi, relatează agenția ungară de presă MTI. 


Potrivit documentului, comunitatea naţională maghiară din România este interesată de aderarea ţării la spaţiul Schengen, în timp ce înţelege foarte bine rezervele exprimate de unele state. „Considerăm că toate statele membre ale spaţiului Schengen trebuie să cunoască comportamentul duplicitar care caracterizat atitudinea României faţă de dreptul internaţional şi cel comunitar în ultimii treizeci de ani”, se arată în documentul semnat de preşedintele CNS, Balazs Izsak. 

CNS susține că România a semnat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, deschizând astfel calea spre aderarea la Consiliul Europei, și s-a obligat să respecte recomandările Consiliului Europei, ceea ce a fost condiţia aderării. 


„S-a angajat să restituie bisericilor maghiare din România şcolile şi proprietăţile bisericeşti confiscate în mod arbitrar de regimul comunist. Aderarea a avut loc la 7 octombrie 1993, pe urmă însă şeful de stat al României de atunci, Ion Iliescu a declarat că recomandările Consiliului Europei nu sunt obligatorii pentru România, iar restituirea şcolilor şi a bunurilor bisericeşti a fost blocată, mai mult, a început chiar şi renaţionalizarea unor şcoli restituite”, se arată în scrisoare. 

„La 1 ianuarie 2007, România a aderat la Uniunea Europeană, îndeplinind parţial criteriile de aderare şi promiţând că nu va scoate de pe ordinea de zi îndeplinirea acestora. Printre aşa-numitele criterii de la Copenhaga, respectul şi protecţia drepturilor minorităţilor se află în fruntea listei. România nu respectă şi nu garantează nici astăzi drepturile minorităţilor care trăiesc pe teritoriul său. Guvernele României resping criteriile de la Copenhaga şi în acest caz, susţinând că ele au fost valabile doar în perioada aderării la UE”, potrivit documentului. 


„Subliniem încă o dată că avem interesul, în calitate de cetăţeni români şi ca maghiari din România, ca România să adere la spaţiul Schengen, însă considerăm că ne aflăm în faţa ultimei şanse pentru ca statele spaţiului Schengen să oblige statul român la respectarea angajamentelor asumate anterior”, se arată în document. 

Consiliul cere consultare cu comunitatea maghiară

CNS vrea restituirea necondiţionată şi imediată a proprietăţilor bisericilor maghiare, restaurarea învăţământului bisericesc maghiar, respectarea necondiţionată şi deplină a recomandărilor Consiliului Europei şi respectarea deplină şi cu bună credinţă a prevederilor Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. 


Documentul se referă în mod special la Recomandarea 1201/1993 a Consiliului Europei, al cărei articol al 11-lea prevede: „în zonele, unde persoanele aparţinând de o minoritate naţională formează o majoritate, aceste persoane au dreptul să dispună de o administraţie locală sau autonomă, sau, respectiv, de o situaţie de drept deosebită, corespunzătoare cu situaţia lor istorică şi teritorială, în acord cu legile interne ale statului”.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a susținut într-o declarație de presă că „se dă o semnificație prea importantă” cererii Consiliului Național Secuiesc, arătând totodată că UDMR a susținut încă din 2011 aderarea României la Schengen. 


Ministrul a subliniat că „UDMR a afirmat încă din 2011 ca România îndeplinește condițiile” de aderare la spațiul Schengen, subliniind că „orice alte tipuri de comentarii legate de acest subiect, din punctul UDMR de vedere sunt irelevante,

„UDMR a susținut întotdeauna în toate formele posibile, interne și internaționale”, a mai spus ministrul, explicând că nu dorește să comenteze afirmațiiile lansate de Consiliul Național Secuiesc, afirmând că, în opinia sa, i „se dă o semnificație prea importantă” comunicatului transmis de Consiliu. 

CITEȘTE ȘI:

Președintele Parlamentului ungar, la Tușnad: „Maghiarii și secuii luptă pentru ca Europa să rămână a europenilor”

Maghiarii din Harghita și Covasna cer autonomie și „buletine secuieşti”. „Focuri de veghe” aprinse

După vizita președintelui Ungariei, borna de la Piatra Secuiului a fost vopsită în culorile drapelului românesc. FOTO

abonare newsletter