Economie
Oficial, piaţa chiriilor din Cluj abia se târăşte
Doar circa 17.000 de contracte de închiriere sunt înregistrate la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Cluj, şi nici acestea nu se referă toate doar la apartamente.
Pe foarte mulți clujenii nu-i trage inima să-și declare la Fisc apartamentele închiriate
Piaţa imobiliară clujeană a luat un nou avânt, existând tot mai multe persoane care cumpără apartamente, multe aflate doar în fază de proiect, în apropierea facultăţilor din Cluj-Napoca. Agenţii imobiliari susţin că investiţia în imobiliare este din nou privită ca o alternativă mult mai profitabilă a depozitelor bancare, având în vedere că, mai ales în ultimele luni, valoarea chiriilor a crescut. Astfel, tot mai multe persoane aleg să cumpere un apartament în zonele „fierbinţi” ale oraşului pentru ca mai apoi să-l închirieze studenţilor. „Practic, oamenii au început să investească în ceva care să le aducă un profit mai mare. Pentru că, la un apartament de 60-70.000 de euro, o chirie e undeva la 300-400 de euro pe lună. Şi atunci, într-un an de zile, sunt între 3.600 şi 4.800 de euro chirie pe an, ceea ce nu poţi să obţii dintr-o dobândă bancară. Am avut clienţi care şi-au vândut acţiunile de pe Bursă sau şi-au stins depozitele şi au investit în imobiliare”, a explicat Marius Mărincean, director marketing al agenţiei Welt Imobiliare, cu ocazia târgului „Casa de la A la Z” ce a a avut loc în weekendul care a trecut.
Puţini sunt cei care declară contractele
Pe de altă parte, pe hârtie, piaţa închirierilor din Cluj nu pare la fel de înfloritoare. Concret, la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Cluj au fost înregistrate anul trecut, de către persoanele fizice, 17.405 contracte de cedare folosinţă bunuri (închirieri). Iar asta în contextul în care, doar în Cluj-Napoca, numărul apartamentelor închiriate este mult mai mare de atât, potrivit agenţilor imobiliari. De altfel, luând în calcul doar studenţii din Cluj-Napoca, numerele de pe hârtie nu par să reflecte nici pe departe realitatea din piaţă. În anul universitar 2012/2013, doar la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) studiau în jur de 44.000 de studenţi, în timp ce Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) avea în jur de 15.000 de studenţi iar Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) – circa 6.000 de studenţi. Alţi 6.800 de tineri învăţau la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” şi puţin peste 1.000 la Universitatea de Arte şi Design (UAD).
Plus studenţii înscrişi la universităţile private din Cluj, reiese că în Cluj-Napoca învăţau anul trecut peste 72.000 de studenţi. Acestora le-au fost puse la dispoziţie, anul trecut, 12.000 de locuri în cămine. Deci circa 60.000 de studenţi au fost nevoiţi să caute o chirie. Chiar şi luând în calcul că unii dintre ei ar fi din Cluj-Napoca, că unii au reuşit să-şi achiziţioneze o locuinţă şi că mulţi stau câte 2-3 în apartament, numărul chiriilor înregistrate la Finanţe tot nu reflectă numărul total de apartamente închiriate în realitate în Cluj-Napoca.
Statul ia „inuman” de mulţi bani
Scuza proprietarilor care nu doresc să-şi declare la AJFP sumele provenite din închirieri este că statul le-ar lua „inuman” de mulţi bani. „Am un apartament pe care îl dau în chirie de aproape cinci ani. Dacă ar fi să declar contractul la Finanţe, ar însemna să pierd câteva sute de euro pe an, mai ales acum, că îmi cer să plătesc şi Sănătatea (CASS – n.r.) pe sumele astea. Păi, la ce salarii avem şi eu şi nevastă-mea, de ce să dau câteva sute de euro la stat în fiecare an? E inuman să iei atâţia bani. Plus că nici pe studenţi nu-i interesează dacă eu declar sau nu ceva la Finanţe”, povesteşte un clujean care are un apartament dat în chirie.
Cât trebuie plătit la o chirie de 200 de euro
Cei care îşi înregistrează totuşi contractele la AJFP plătesc la stat, anual, contravaloarea chiriei pe una sau două luni. Începând din 2014, persoanele care realizează venituri impozabile din cedarea folosinţei bunurilor (chirii) plătesc, pe lângă impozitul pe venit de 16%, şi contribuţia la asigurări sociale de sănătate în cuantum de 5,5% din baza de calcul, indiferent dacă sunt sau nu contribuabili la sistemul de asigurări sociale de sănătate (salariaţi, PFA, pensionari etc.). Baza de calcul reprezintă trei sferturi din valoarea chiriei.
Să luăm exemplul unei persoane care obţine venituri din chirii de 200 de euro lunar (884 lei) şi este contribuabil la sistemul de asigurări de sănătate. Aplicând impozitul de 16% şi CASS de 5,5% la baza de calcul, reiese că respectiva persoană ar plăti la stat circa 1.270 de lei pe an impozit şi alţi circa 430 de lei - CASS. Deci 1.700 de lei pe an, ceea ce reprezintă chiria pe două luni.
În cazul în care persoana în cauză nu are alte venituri asupra cărora să se calculeze contribuţia, va plăti impozit şi CASS calculat la venituri de 900 de lei (cât este în prezent salariul minim brut pe ţară), chiar dacă închiriază cu doar 150 de euro pe lună.
Cele mai mari chirii din ţară
Potrivit unei analize realizate în luna septembrie, Cluj-Napoca este cel mai scump oraş după chiriile minime înregistrate la garsoniere, apartamentele cu două şi trei camere, acestea depăşind şi nivelurile din Bucureşti. În prezent, în oraş, o garsonieră se închiriază în medie cu 180-200 de euro, iar chiria pentru un apartament cu două camere începe în cele mai multe cazuri de la 250 de euro.
