Actualitate
Copiii învață să recunoască falsurile și capcanele inteligenței artificiale. „Navigator AI”, ghid gratuit lansat la Primăria Cluj-Napoca.
Cum își dau seama copiii că o imagine este falsă, că un chatbot le oferă un răspuns greșit sau că rețelele sociale le arată doar o parte din realitate?
Ghidul „Navigator AI”, care îi ajută pe copii, părinți și profesori să înțeleagă și să folosească responsabil tehnologia, a fost prezentat la Cluj-Napoca. Foto: Valentina PRELIPCEAN / monitorulcj.ro
Un ghid de educație digitală, lansat joi, 5 noiembrie, la Cluj-Napoca, își propune să le explice elevilor cum funcționează inteligența artificială și cum o pot folosi responsabil. „Navigator AI” se adresează copiilor între 6 și 18 ani, dar și părinților și profesorilor, și va fi însoțit de întâlniri practice în școli.
Materialul are aproximativ 60 de pagini și abordează subiecte care fac deja parte din viața elevilor: teme realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, știri false, imagini și voci fabricate, protejarea datelor personale, presiune socială și influența algoritmilor asupra informațiilor pe care le întâlnesc online.
La prezentarea proiectului, primarul Emil Boc, managerul de proiect Mihai Oprean, experta în inteligență artificială Anca Goron și antreprenorul Tudor Ciuleanu, fondator și CEO al RebelDot, au vorbit despre responsabilitatea adulților de a-i pregăti pe copii pentru o lume în care răspunsurile sunt disponibile instantaneu, însă verificarea lor cere atenție și discernământ.
Ghidul este disponibil gratuit în format digital, pe navigatorai.ro. Potrivit anunțurilor făcute la lansare, materialul va putea fi consultat și prin intermediul site-ului Primăriei Cluj-Napoca, iar proiectul include și exemplare tipărite. Administrația locală a anunțat, de asemenea, traducerea în limba maghiară, pentru a putea fi folosit și de elevii care învață în această limbă.
Emil Boc: „Folosim tehnologia, dar nu o lăsăm să ne folosească”
Primarul Emil Boc a explicat că inițiativa pornește de la schimbările pe care tehnologia le produce în modul în care copiii se informează, învață și își formează opiniile.
Accesul rapid la informație vine și cu dificultatea de a distinge între un conținut verificat și unul fabricat, între o recomandare utilă și o încercare de manipulare sau între un instrument care sprijină învățarea și unul folosit pentru a evita efortul de a înțelege.
„După părerea mea, nu tehnologia este problema. Problema este lipsa educației pentru utilizarea ei. Avem nevoie de tehnologie, dar ea trebuie să fie utilizată responsabil”, a declarat Emil Boc.
Edilul a rezumat obiectivul programului prin formula: „Folosim tehnologia, dar nu o lăsăm să ne folosească”.
În opinia sa, educația digitală trebuie construită prin implicarea școlii, a familiei și a comunității. Profesorii și părinții au nevoie, la rândul lor, de explicații și de resurse care să îi ajute să discute cu cei mici despre experiențele lor online.
Manualul urmărește astfel să deschidă conversații despre situații concrete: de ce apar aceleași tipuri de videoclipuri într-un flux de recomandări, cum poate fi verificată o informație și ce se întâmplă atunci când un elev acceptă automat răspunsul unui chatbot.
Un ghid pentru trei categorii de vârstă
Una dintre particularitățile proiectului este adaptarea explicațiilor pentru trei categorii de vârstă: 6–10 ani, 10–14 ani și 14–18 ani.
Autorii au urmărit ca aceleași teme să poată fi înțelese la niveluri diferite, în funcție de experiența și de nevoile copiilor. Pentru cei mici, accentul cade pe povești, jocuri și reguli simple. Pentru adolescenți, explicațiile merg spre mecanismele tehnologiei, identitate digitală, manipulare și folosirea inteligenței artificiale în educație.
Anca Goron, specialistă în inteligență artificială și autoare a ghidului, a explicat că materialul oferă repere care să rămână utile chiar și atunci când aplicațiile se schimbă.
Ghidul este construit în jurul unei călătorii de orientare în lumea digitală. Cititorii descoperă mai întâi ce este inteligența artificială și care sunt limitele sale, apoi riscurile pe care le pot întâlni online. Alte secțiuni abordează meseriile viitorului și rolul adulților în educația digitală.
Explicațiile sunt gândite pentru a putea fi urmărite și de persoane fără pregătire tehnică.
Prima lecție pentru cei mici: ceea ce apare pe ecran poate fi fals
Pentru copiii între 6 și 10 ani, una dintre ideile centrale este că o imagine, un videoclip sau un mesaj afișat pe ecran nu reprezintă automat adevărul.
Anca Goron a subliniat că această regulă privește atât conținutul generat cu inteligență artificială, cât și informațiile întâlnite pe rețelele sociale.
La această vârstă, copiii au nevoie să știe și cui pot cere ajutor. Atunci când întâlnesc un mesaj, o imagine sau o provocare care îi sperie, recomandarea prezentată la lansare este să se adreseze unui adult.
Discuția cu părintele sau cu profesorul devine astfel parte din protecția copilului. Pentru ca acest lucru să funcționeze, adultul trebuie să poată explica situația și să creeze un cadru în care cel mic să vorbească despre ceea ce a văzut.
În cazul copiilor mai mari, ghidul introduce întrebări suplimentare: cine a publicat informația, de unde provine imaginea, ce urmărește mesajul și de ce ar trebui distribuit mai departe?
De ce doi copii pot vedea lumi diferite pe aceeași rețea socială
O parte importantă a proiectului este dedicată algoritmilor de personalizare și felului în care aceștia influențează conținutul afișat utilizatorilor.
Mihai Oprean, managerul proiectului, a propus la lansare un exercițiu simplu de reflecție: cum ar arăta experiența online dacă două persoane și-ar schimba telefoanele și ar urmări informațiile recomandate celeilalte?
Întrebarea urmărește să îi ajute pe elevi să înțeleagă că propriul flux de conținut este o selecție. Ceea ce văd frecvent pe ecran poate fi foarte diferit de ceea ce apare pe telefonul unui coleg, al unui profesor sau al unui părinte.
În acest context, ghidul discută despre „camerele de rezonanță”, în care utilizatorii întâlnesc în mod repetat informații și opinii asemănătoare.
Emil Boc a atras atenția asupra riscului ca o persoană să ajungă să considere că lumea se reduce la perspectiva pe care o întâlnește în propriul flux de recomandări. El a încurajat consultarea mai multor surse și căutarea deliberată a altor puncte de vedere.
La rândul său, Anca Goron a indicat închiderea într-un asemenea univers informațional drept un pericol important pentru copii. În perioada în care își formează reperele și capacitatea de a interpreta situații complexe, aceștia au nevoie să descopere perspective diferite și să înțeleagă nuanțele.
Capcana chatbotului care îți dă mereu dreptate
La conferință a fost discutată și tendința unor instrumente de inteligență artificială de a confirma opiniile utilizatorului sau de a-i lăuda ideile, inclusiv în situații în care acestea ar trebui corectate.
Emil Boc a evidențiat această temă din ghid, descrisă prin conceptul de „lingușire”.
Pentru un elev care cere verificarea unei teme, un răspuns încurajator poate crea impresia că rezolvarea este corectă, chiar dacă există greșeli. Din acest motiv, participanții au insistat asupra nevoii de a pune întrebări suplimentare și de a verifica informațiile primite.
Folosirea unui chatbot pentru învățare presupune și disponibilitatea de a examina critic răspunsul: este explicat suficient, poate fi verificat, corespunde cu alte surse și ajută elevul să înțeleagă?
Autorii urmăresc ca tinerii să își păstreze curiozitatea și capacitatea de a formula propriile judecăți, inclusiv atunci când aplicația răspunde rapid și convingător.
Temele făcute cu AI: elevul trebuie să poată explica rezultatul
Utilizarea inteligenței artificiale la teme a fost unul dintre subiectele centrale ale lansării.
Emil Boc a propus un criteriu practic pentru a evalua dacă elevul a înțeles ceea ce a realizat cu ajutorul tehnologiei: capacitatea de a explica, folosind propriile cuvinte, conținutul rezultat.
„Trebuie să fii capabil să explici cu cuvintele tale”, a afirmat primarul.
În această abordare, utilitatea instrumentului se vede în ceea ce elevul reușește să înțeleagă și să susțină singur. O temă finalizată rapid nu oferă, prin ea însăși, dovada învățării.
Mihai Oprean a precizat că proiectul nu încurajează copierea temelor și evitarea procesului de învățare. Ghidul urmărește să explice cum poate fi integrată tehnologia în educație, păstrând rolul profesorului, al părintelui și al gândirii proprii.
În același timp, autorii pun accent pe competențe care pot rămâne utile dincolo de o anumită aplicație: creativitate, adaptabilitate, comunicare și capacitatea de a analiza o informație.
Imagini, voci și identități fabricate: cum sunt explicate riscurile
Ghidul abordează și fenomenul deepfake, prin care pot fi create sau modificate imagini, înregistrări audio și videoclipuri pentru a imita persoane reale.
La lansare, Emil Boc a vorbit despre riscul unor apeluri în care vocea ori imaginea unei persoane apropiate este folosită pentru a provoca o reacție emoțională și pentru a determina interlocutorul să acționeze în grabă.
Printre recomandările practice prezentate s-a numărat stabilirea unui cod cunoscut în familie, care să poată ajuta la verificarea identității într-o situație suspectă.
Discuția a vizat vulnerabilitatea creată de emoție: atunci când mesajul pare să vină de la propriul copil sau de la un apropiat aflat în dificultate, destinatarul poate fi tentat să reacționeze înainte de a verifica.
Tudor Ciuleanu a explicat că întâlnirile din școli vor include demonstrații concrete ale posibilităților tehnologiei. Elevii vor putea înțelege mai ușor riscurile atunci când văd cum poate fi imitată o voce sau cum poate fi creat un conținut care prezintă o persoană făcând ceva ce nu a făcut.
Anca Goron: copiii trebuie să își păstreze originalitatea
Dincolo de verificarea informațiilor, Anca Goron a vorbit despre empatie, interacțiune umană și păstrarea autenticității.
Experta a subliniat că inteligența artificială trebuie înțeleasă ca instrument și că un răspuns formulat într-un stil apropiat de conversația umană poate crea confuzie.
Recomandarea sa pentru copii și adolescenți este să își păstreze originalitatea și să continue să își formeze propriile perspective.
Tema a fost reluată și în discuțiile despre relația emoțională cu aplicațiile conversaționale. Emil Boc a atras atenția asupra riscului ca tinerii să transfere spre aceste instrumente nevoia de apropiere și de prietenie, în detrimentul relațiilor cu persoane reale.
Participanții au insistat asupra responsabilității adulților de a discuta cu cei mici despre experiențele lor și de a explica felul în care funcționează instrumentele folosite.
Primele întâlniri în școli, programate pentru săptămâna viitoare
Publicarea ghidului va fi urmată de activități în școli. Potrivit lui Mihai Oprean, la momentul lansării erau stabilite șase întâlniri.
Una dintre acestea este programată pentru 10 noiembrie, la Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, pentru elevi de liceu. O altă întâlnire, anunțată pentru 12 noiembrie, vizează copii din clasele I, a V-a și a VIII-a.
Managerul proiectului a explicat că activitățile vor pune accent pe exerciții și pe implicarea elevilor. Echipa își propune să îi provoace să analizeze situații și să descopere direct mecanismele explicate în ghid.
Tudor Ciuleanu a anunțat că specialiști din cadrul companiei se vor implica în aceste întâlniri, alături de echipa proiectului.
Organizatorii își doresc ca inițiativa să poată fi extinsă, din 2027, și către școli din alte județe.
Resurse pentru părinți și profesori
Proiectul pornește și de la dificultățile adulților de a ține pasul cu schimbările tehnologice.
Tudor Ciuleanu a vorbit despre această provocare atât din perspectiva unui antreprenor din tehnologie, cât și din cea a unui părinte. El a arătat că ritmul evoluției inteligenței artificiale este dificil de urmărit inclusiv pentru cei care lucrează în domeniu.
Pentru familiile fără pregătire tehnică, explicarea riscurilor poate fi și mai complicată. Ghidul urmărește să ofere un punct de pornire pentru conversații despre ce văd copiii online, ce informații oferă și cum folosesc aplicațiile.
Emil Boc a recomandat utilizarea materialului și la orele de dirigenție, unde profesorii pot discuta situații din viața de zi cu zi a elevilor.
Pe lângă ghid, proiectul include videoclipuri animate pentru cei mici și episoade de podcast pentru publicul mai mare, cu intervenții ale unor specialiști din educație, tehnologie, securitate cibernetică, inteligență artificială și piața muncii. Aceste resurse urmăresc să explice teme complexe prin exemple apropiate de experiențele copiilor și ale familiilor.
Finanțare de 100.000 de lei din bugetul local
Proiectul beneficiază de sprijin financiar din partea administrației locale.
În evidența hotărârilor Consiliului Local Cluj-Napoca este consemnată alocarea sumei de 100.000 de lei din bugetul local pe anul 2026 pentru Asociația Oameni Mici și Mari, în vederea realizării proiectului „NAVIGATOR AI: Manualul micului cetățean digital”.
La conferință, reprezentanții proiectului au explicat că lucrul la material a început în primăvară și a presupus adaptarea conținutului pentru copii de vârste diferite, dar și pentru adulții care îi îndrumă.
Accesul gratuit este unul dintre elementele pe care organizatorii au insistat, obiectivul fiind ca resursele să poată ajunge la cât mai mulți elevi, părinți și profesori.
Educația despre AI, o preocupare și la nivel internațional
Problemele discutate la Cluj se regăsesc și în recomandările organizațiilor internaționale privind utilizarea inteligenței artificiale în educație.
UNESCO atrage atenția că instrumentele de inteligență artificială generativă evoluează mai repede decât capacitatea multor sisteme educaționale de a le evalua și integra. Ghidul organizației pentru educație și cercetare pune accent pe protejarea datelor, adaptarea utilizării la vârstă și păstrarea capacității oamenilor de a decide.
La rândul său, UNICEF include printre cerințele pentru o inteligență artificială care respectă drepturile copiilor siguranța, protejarea vieții private, transparența și pregătirea celor mici pentru schimbările tehnologice. Recomandările organizației abordează inclusiv aplicațiile de tip companion AI folosite de copii.
„Verifică, verifică, verifică”
La lansarea „Navigator AI”, verificarea informațiilor a revenit constant în intervențiile participanților.
Emil Boc a insistat asupra consultării mai multor surse și asupra păstrării unei atitudini critice față de ceea ce apare pe ecran, rezumând recomandarea prin îndemnul: „Verifică, verifică, verifică”.
Pentru echipa proiectului, una dintre mize este ca elevii să își formeze obiceiul de a se opri înainte de a accepta sau distribui un conținut, de a pune întrebări și de a cere ajutor atunci când întâlnesc ceva suspect.
Primele întâlniri practice din școli vor urmări tocmai transformarea explicațiilor din ghid în deprinderi pe care copiii să le poată folosi la teme, pe rețelele sociale și în conversațiile cu instrumentele de inteligență artificială.
CITEȘTE ȘI:
