Actualitate

Vasile Țopa, la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie: „Și noi trebuie să ne schimbăm!” Rectorul UTCN, despre pregătirea studenților și noul institut de inteligență artificială.

Studenții de astăzi sunt la fel de buni ca cei de acum două decenii, însă universitățile trebuie să își adapteze modul de lucru, să actualizeze programele de studiu și să construiască legături mai strânse cu industria.

Adaptarea programelor de studiu la cerințele industriei trebuie însoțită de o schimbare a modului în care profesorii se raportează la studenți, a subliniat Vasile Țopa, rectorul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie. 

Acesta a vorbit despre potențialul noilor generații, obstacolele întâmpinate în actualizarea ofertei educaționale și noul institut de inteligență artificială al UTCN, care va găzdui 33 de laboratoare.

„Sunt copii foarte buni”, a subliniat rectorul, care consideră că schimbarea trebuie să pornească inclusiv de la cadrele didactice.

Relația dintre universități și companii, pregătirea viitorilor ingineri și capacitatea mediului academic de a anticipa transformările din economie au fost temele abordate de Vasile Țopa în intervenția sa. Rectorul UTCN a răspuns unei întrebări despre măsura în care universitatea poate avea un rol proactiv, pregătind specialiști pentru felul în care sectorul energetic va arăta peste zece sau douăzeci de ani.

În răspunsul său, acesta a pornit de la legătura cu generațiile de absolvenți care lucrează în prezent în sistemul energetic și a prezentat noul institut de inteligență artificială drept un exemplu de investiție gândită cu mai mulți ani înainte.

Foștii studenți, legătura cu problemele din sistemul energetic

Vasile Țopa și-a început intervenția amintind că este absolvent de electrotehnică și că numeroși profesioniști din sectorul energetic i-au fost studenți. Rectorul a subliniat că relația cu aceștia a continuat și după absolvire, iar preocupările lor sunt cunoscute în mediul universitar.

„Eu sunt absolvent de electrotehnică, foarte mulți din această sală au fost studenții mei. Deci îi cunosc foarte bine, știu de unde au pornit, știu care sunt realizările pe care le au. Suntem în contact permanent cu ei, cu o mare parte dintre ei, și știm exact ceea ce îi preocupă. Și, în egală măsură, ne preocupă și pe noi”, a declarat Vasile Țopa.

Rectorul a vorbit despre această relație ca despre un punct de plecare în discuția privind apropierea universității de industrie. Experiența foștilor studenți care lucrează în companii permite păstrarea contactului cu problemele profesiei și cu schimbările din sectorul energetic.

În același timp, el a arătat că pregătirea generațiilor actuale trebuie privită și prin raportare la schimbările din societate. Diferențele dintre tineri și adulți se regăsesc inclusiv în familii, în felul în care copiii și nepoții reacționează și își construiesc propriile perspective.

„Nivelul acestor copii pe care îi avem astăzi este la fel de bun ca acum douăzeci de ani”

Rectorul UTCN a respins ideea că actualele generații ar fi mai puțin capabile decât cele din trecut. În opinia sa, universitățile au studenți foarte buni, însă motivația acestora este influențată și de modelele promovate în spațiul public.

„Foarte multe dintre lucrurile bune care se fac în universități nu sunt percepute așa cum trebuie.Sunt copii foarte buni. Vă asigur că, de fapt, nivelul acestor copii pe care îi avem astăzi este la fel de bun ca acum douăzeci de ani. Vă asigur că sunt. Însă, în realitate, sunt în foarte multe cazuri demotivați pentru că avem modele care sunt, din păcate, promovate în media”, a afirmat Vasile Țopa.

Intervenția sa a adus astfel în discuție distanța dintre potențialul studenților și disponibilitatea lor de a se implica într-un parcurs de formare. Rectorul a pus problema motivației într-un context mai larg decât cel al activității universitare, făcând referire la exemplele la care se raportează tinerii.

La finalul răspunsului, moderatorul a revenit asupra acestei idei, întrebând dacă modelele sociale și influența rețelelor asupra tinerilor afectează, mai departe, educația. Rectorul a confirmat această interpretare.

„Am încercat să schimb mentalitatea”. Mesajul adresat profesorilor

Vasile Țopa a insistat că adaptarea nu poate fi cerută numai studenților. Universitatea trebuie să își analizeze propriile practici, iar cadrele didactice trebuie să înțeleagă generațiile pe care le formează.

„Și acum revin la ceea ce trebuie să facem și facem noi. Vreau să vă spun că am încercat să schimb mentalitatea, în primul rând, a colegilor mei, cadre didactice, pentru că, într-adevăr, și noi trebuie să ne schimbăm și să ne adaptăm la ceea ce vor copiii din ziua de astăzi”, a spus rectorul UTCN.

În această parte a intervenției, rectorul a legat schimbarea din educație de relația directă dintre profesor și student. Din perspectiva sa, felul în care sunt înțelese așteptările tinerilor și modul în care aceștia sunt tratați fac parte din responsabilitatea mediului academic.

Mesajul a venit în continuarea aprecierii privind nivelul studenților. Dacă universitatea are în față tineri capabili, trebuie să își adapteze abordarea pentru a le susține dezvoltarea, a arătat rectorul.

Programele de studiu, între nevoia de actualizare și procedurile de acreditare

Un alt punct al intervenției a vizat planurile de învățământ și ritmul în care acestea pot fi schimbate. Vasile Țopa a subliniat că programele universitare trebuie revizuite, însă actualizarea lor presupune și parcurgerea unor proceduri administrative.

Rectorul s-a referit la legislație și la evaluarea programelor, menționând ARACIS în explicația privind dificultățile întâlnite. El a arătat că există însă și instrumente prin care universitatea poate răspunde mai repede propunerilor venite din economie, unul dintre acestea fiind dezvoltarea masteratelor.

„Cel puțin la noi, în universitate, în ultimii cinci–șase ani, am lansat mai multe programe de masterat care au pornit de la propunerile venite de la mediul socio-economic. Repet, programele de masterat sunt mult mai ușor de implementat. Nu avem nevoie de un proces atât de lung ca la un program de licență. Încercăm să ne apropiem de mediul industrial”, a explicat Vasile Țopa.

Masteratele au fost prezentate astfel drept una dintre căile prin care UTCN își poate adapta oferta educațională la solicitările din afara universității. Colaborarea cu mediul socio-economic se regăsește, potrivit rectorului, inclusiv în propunerile care stau la baza unor programe de pregătire avansată.

Institutul de inteligență artificială, exemplul unei decizii luate cu șase ani înainte

În continuarea discuției despre anticiparea nevoilor economiei, Vasile Țopa a prezentat Institutul de Cercetare în Inteligență Artificială al UTCN. Rectorul a arătat că alegerea domeniului a fost făcută în urmă cu aproximativ șase ani, într-un moment în care universitatea putea opta pentru o altă direcție de investiție.

„Noi suntem la un forum de energetică și de cybersecurity. Îți faci perspectiva, cum ați spus dumneavoastră, pe următorii cinci ani, pe zece ani, pe cincisprezece ani sau pe douăzeci. Acum șase ani de zile, în universitatea noastră, am luat decizia de a înființa un institut. Puteam să înființăm orice institut. Dar acum șase ani am zis: hai să facem un institut în inteligență artificială. Acum șase ani nu știu dacă era multă lume care știa despre ce este vorba”, a declarat rectorul.

Prin acest exemplu, Vasile Țopa a răspuns întrebării privind capacitatea universității de a privi pe termen lung. În explicația sa, investiția într-un institut dedicat inteligenței artificiale reprezintă o decizie care a precedat interesul tot mai mare de astăzi pentru acest domeniu.

Rectorul a anunțat că institutul a ajuns la etapa inaugurării și a invitat participanții la forum să ia parte la deschiderea acestuia.

„Din banii proprii ai universității”. Ce spune rectorul despre construirea institutului

Vasile Țopa a insistat asupra efortului financiar făcut de UTCN pentru realizarea construcției. În intervenția sa, acesta a subliniat că universitatea a folosit resurse proprii pentru ridicarea clădirii.

„Institutul este gata. Vă invit pe toți care sunteți aici. Este primul institut construit de la zero din banii universității. Nota bene, din banii proprii ai universității.  Am avut ambiția să construim acest institut. Nu este departe de locul în care ne găsim noi”, a afirmat Vasile Țopa.

Precizarea privind utilizarea resurselor proprii se referă la construcția institutului, distinct de finanțările pentru dotare și pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare.

În prezentarea rectorului, proiectul a fost legat atât de asumarea unei investiții de durată, cât și de alegerea unei direcții pe care universitatea o consideră importantă pentru viitor.

„Acest institut l-am făcut pentru companii”

Rectorul UTCN a explicat că noua infrastructură va include 33 de laboratoare, cu activități orientate către domenii precum energia, securitatea cibernetică, automatizările și robotica.

Colaborarea cu firmele a fost prezentată drept o componentă centrală a proiectului. Potrivit lui Vasile Țopa, în institut vor lucra împreună specialiști din companii și studenți aflați în etapele avansate ale formării universitare.

„Va avea 33 de laboratoare focalizate pe energie, cybersecurity, automation, robotics și așa mai departe. Acest institut l-am făcut pentru companii. Nu doresc să dau niciun nume în acest moment. Vor lucra umăr la umăr cu doctoranzii noștri și cu masteranzii noștri”, a declarat rectorul UTCN.

Prin această formulă, universitatea urmărește apropierea cercetării de activitatea mediului economic. Masteranzii și doctoranzii vor putea lucra alături de specialiști din industrie, într-un cadru în care temele de cercetare și provocările companiilor se pot întâlni.

În argumentația rectorului, institutul reprezintă una dintre formele concrete ale relației dintre universitate și industrie, alături de programele de masterat dezvoltate pornind de la propunerile mediului socio-economic.

Viziunea pe termen lung și problema continuității în educație

Spre finalul intervenției, Vasile Țopa a adus în discuție schimbările frecvente de la nivelul conducerii ministerului de resort și dificultatea construirii unei viziuni în asemenea condiții.

Observația a venit după prezentarea unui proiect care a presupus mai mulți ani de pregătire și realizare. Rectorul a pus astfel problema continuității necesare în educație, în raport cu timpul de care universitățile au nevoie pentru a dezvolta programe, infrastructură și direcții de cercetare.

În discuția de la forum, pregătirea viitorilor specialiști a fost legată de mai multe responsabilități: actualizarea programelor, adaptarea profesorilor la noile generații, susținerea motivației studenților și dezvoltarea colaborării cu firmele.

Noul institut de inteligență artificială a fost exemplul principal oferit de rector pentru felul în care UTCN încearcă să transforme această viziune în infrastructură și proiecte comune cu industria.

CITEȘTE ȘI:

Secretarul general al ANRE atrage atenția la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie că România are nevoie de investiții în infrastructura energetică. Mircea Man: „Singura soluție viabilă pentru țară”.

Europarlamentarul clujean Daniel Buda, la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie 2026: „Investițiile în tehnologii moderne duc la reducerea tarifului la energie”