Educație

Institutul de Inteligență Artificială al UTCN va reuni peste 300 de cercetători, doctoranzi și masteranzi. Vasile Țopa: „Este un vis pentru studenții de astăzi și pentru cei de mâine!”

Gândit în urmă cu șapte ani, Institutul de Cercetare în Inteligență Artificială al Universității Tehnice din Cluj-Napoca va reuni peste 300 de cercetători, doctoranzi și masteranzi, care vor lucra în domenii precum energia, securitatea cibernetică, microelectronica, robotica și medicina.

Peste 300 de cercetători, doctoranzi și masteranzi vor lucra în noul Institut de Cercetare în Inteligență Artificială al Universității Tehnice din Cluj-Napoca, un proiect ale cărui baze au fost puse în urmă cu șapte ani. Activitatea lor va acoperi domenii precum energia, securitatea cibernetică, microelectronica, robotica și medicina.

Într-o declarație acordată monitorulcj.ro în cadrul Forumului de Securitate Cibernetică în Energie, Vasile Țopa, rectorul UTCN, a vorbit despre începuturile proiectului, decizia universității de a investi în această direcție și oportunitățile pe care noua infrastructură le va oferi tinerilor.

Noul institut de inteligență artificială al UTCN este rezultatul unui proiect ale cărui prime repere au fost conturate cu mai mulți ani înainte ca această tehnologie să ajungă în centrul discuțiilor de astăzi. Rectorul Vasile Țopa spune că universitatea și-a concentrat eforturile asupra unei investiții care să susțină cercetarea în mai multe domenii și să ofere un spațiu de lucru pentru generațiile actuale și viitoare.

În intervenția sa, rectorul a descris institutul drept „un vis”, insistând atât asupra timpului necesar pentru pregătirea și dezvoltarea proiectului, cât și asupra oamenilor care vor lucra în interiorul său. Dincolo de construcție și echipamente, acesta a pus accent pe implicarea tinerilor cercetători, a doctoranzilor și a masteranzilor.

„Acum șapte ani am creionat primele repere pentru acest institut”

Vasile Țopa a explicat că proiectul a început să prindă contur în urmă cu aproximativ șapte ani. Au urmat documentațiile și etapele administrative necesare realizării investiției, într-o perioadă în care inteligența artificială nu avea vizibilitatea publică de astăzi.

„Este un vis pentru studenții de astăzi, pentru cei de mâine și mai ales pentru toți cei care înseamnă această nouă tehnologie în această lume atât de dinamică. Am spus un vis. Este într-adevăr un vis, pentru că construcția pe planșele noastre a acestui institut a început cu mulți ani în urmă. Și anume, acum șapte ani de zile am creionat primele repere pentru acest institut, iar prima documentație, adică acele studii de fezabilitate, hotărâri de guvern și așa mai departe, le avem de șase ani de zile”, a declarat rectorul UTCN.

Prin această retrospectivă, Vasile Țopa a subliniat că investiția are în spate un proces îndelungat de pregătire. Alegerea domeniului, documentațiile și dezvoltarea infrastructurii au făcut parte dintr-un parcurs început înaintea interesului tot mai mare pentru utilizarea inteligenței artificiale în economie și în viața de zi cu zi.

Rectorul a legat proiectul de capacitatea universității de a lua decizii pentru viitor, într-un domeniu în care ritmul schimbărilor face dificilă anticiparea evoluțiilor pe termen lung.

Peste 300 de cercetători, doctoranzi și masteranzi

Una dintre dimensiunile importante ale institutului este comunitatea de oameni care va lucra în această infrastructură. Potrivit rectorului UTCN, proiectul va reuni peste 300 de cercetători, doctoranzi și masteranzi.

Vasile Țopa a prezentat această perspectivă în legătură cu momentul în care universitatea a ales să investească în inteligență artificială. În opinia sa, evoluțiile din ultimii ani confirmă direcția pentru care a optat instituția.

„Așa cum spuneam și la evenimentul la care am participat, acum șase ani de zile nu vorbea foarte multă lume despre inteligență artificială sau, în niciun caz, nu la modul la care se discută astăzi. Și cred că aici se vede viziunea universității noastre, care, iată, și-a pus întreaga energie la dezvoltarea acestui institut, în care vom avea peste 300 de cercetători, înțelegând cercetători, doctoranzi și masteranzi”, a afirmat Vasile Țopa.

Institutul este astfel prezentat și ca un spațiu pentru formarea avansată a tinerilor. Alături de cercetători, în activitățile sale vor fi implicați studenți aflați la masterat și doctorat, care vor putea contribui la proiecte din domenii diferite.

În declarația sa, rectorul a revenit asupra legăturii dintre infrastructură și oamenii care o vor utiliza. Investiția este destinată activității de cercetare, iar rezultatele sale vor depinde inclusiv de implicarea celor care vor lucra în laboratoare.

Energie, securitate cibernetică, robotică și medicină

Deși declarațiile au fost făcute în contextul unui forum dedicat securității cibernetice în energie, Vasile Țopa a precizat că activitatea institutului va acoperi mai multe direcții. Energia și protejarea sistemelor informatice se regăsesc printre domeniile menționate, alături de microelectronică, robotică și medicină.

Rectorul consideră că inteligența artificială va produce schimbări majore în aceste sectoare, motiv pentru care institutul a fost gândit cu o deschidere către mai multe arii de cercetare.

„Institutul este concentrat pe mai multe direcții, adică nu se va rezuma strict doar la anumite domenii. Am menționat aici, desigur, zona de energetică și cybersecurity, cele legate de acest domeniu, dar, în egală măsură, ne concentrăm spre zona de microelectronică, spre zona de robotică, spre zona medicală, în care, după părerea noastră, inteligența artificială va revoluționa, într-adevăr, aceste domenii”, a explicat rectorul UTCN.

Enumerarea reflectă diversitatea temelor pe care universitatea intenționează să le abordeze prin noua infrastructură. În viziunea prezentată de Vasile Țopa, institutul trebuie să permită cercetarea în sectoare în care aceeași tehnologie poate avea utilizări diferite.

Această deschidere către mai multe domenii presupune și întâlnirea unor specialiști cu pregătiri diferite, interesați de oportunitățile pe care inteligența artificială le poate oferi în propriile activități.

„Veți vedea laboratoare dotate cu ultima generație de echipamente”

În prezentarea institutului, Vasile Țopa a insistat asupra laboratoarelor și a condițiilor în care se va desfășura cercetarea. Rectorul a adresat o invitație la inaugurare, arătând că participanții vor putea vedea atât echipamentele, cât și oamenii implicați în proiect.

Acesta a descris o infrastructură destinată tinerilor care vor să lucreze în cercetare și să contribuie la dezvoltarea domeniului.

„În consecință, eu vă invit, dacă aveți timpul necesar, să fiți alături de noi. […] Pentru inaugurarea institutului, la care veți vedea nu o simplă clădire, ci veți vedea, de fapt, laboratoare dotate cu ultima generație de echipamente și cu oameni tineri, pasionați, dornici de a crea plusvaloare în acest domeniu”, a declarat Vasile Țopa.

Accentul pus pe cercetători și studenți completează prezentarea investiției materiale. În explicația rectorului, laboratoarele și echipamentele sunt cadrul în care aceștia vor putea să își desfășoare activitatea și să dezvolte proiecte.

Pentru universitate, noua infrastructură reprezintă și posibilitatea de a concentra în același loc oameni interesați de aplicațiile inteligenței artificiale, de la cercetarea tehnică până la domeniul medical.

Cum a fost aleasă direcția: „Discuțiile au fost foarte apăsate”

Întrebat despre ceea ce anticipa universitatea în momentul în care a decis înființarea institutului, Vasile Țopa a recunoscut că alegerea nu a fost simplă. Rectorul a vorbit despre dezbaterile din Consiliul de Administrație și despre dificultatea de a identifica, cu mai mulți ani înainte, domeniul care urma să producă transformări importante.

Potrivit acestuia, decizia a fost rezultatul opțiunii majorității, într-un context în care existau întrebări privind evoluția tehnologiilor pe termen mediu și lung.

„Este o întrebare dificilă, dar, într-adevăr, să știți că atunci când am stat la masa Consiliului nostru de Administrație și am decis sensul în care să mergem, discuțiile au fost foarte apăsate, pentru că, într-adevăr, era greu să intuiești care va fi direcția care va schimba lumea peste șase, zece ani sau douăzeci de ani. Și, într-adevăr, iată că intuiția majorității, pentru că a fost până la urmă decizia majorității, a fost cea corectă”, a spus rectorul UTCN.

Declarația evidențiază incertitudinea care însoțește o investiție universitară de durată. Între momentul alegerii unei direcții și cel în care infrastructura poate fi utilizată trec ani, timp în care tehnologia și nevoile de cercetare continuă să se schimbe.

În aprecierea lui Vasile Țopa, amploarea actuală a discuțiilor despre inteligența artificială confirmă alegerea făcută atunci de universitate.

Inteligența artificială, tot mai prezentă în discuțiile din domenii diferite

Rectorul a remarcat că inteligența artificială a devenit un subiect întâlnit în medii foarte diferite. El a folosit această observație pentru a ilustra distanța dintre momentul în care a fost gândit institutul și interesul actual pentru această tehnologie.

În intervenția sa, Vasile Țopa a sugerat că frecvența cu care este invocat astăzi domeniul arată amploarea schimbării din ultimii ani. Din perspectiva universității, această evoluție întărește relevanța investiției și a direcțiilor de cercetare anunțate.

Totodată, rectorul a arătat că inaugurarea va fi un prilej pentru întâlnirea unor specialiști din arii diferite, interesați să identifice posibilități de utilizare a inteligenței artificiale.

„Cu acea ocazie veți vedea din nou specialiști și din alte domenii, interesați să identifice oportunitățile pe care inteligența artificială le va oferi”, a precizat Vasile Țopa.

Pentru rectorul UTCN, proiectul început în urmă cu șapte ani ajunge astfel la etapa în care infrastructura trebuie să susțină activitatea oamenilor pentru care a fost construită. Peste 300 de cercetători, doctoranzi și masteranzi sunt așteptați să lucreze într-un institut pe care Vasile Țopa îl descrie drept „un vis pentru studenții de astăzi și pentru cei de mâine”.

Notă de redactare: citatele sunt curățate de erorile evidente ale transcrierii. Data inaugurării și pasajele neinteligibile au fost omise din declarațiile reproduse și trebuie verificate pe înregistrare înainte de publicare.

Conturat în urmă cu șapte ani, proiectul Institutului de Cercetare în Inteligență Artificială al Universității Tehnice din Cluj-Napoca va aduce împreună peste 300 de cercetători, doctoranzi și masteranzi, implicați în activități din domeniul energiei, securității cibernetice, microelectronicii, roboticii și medicinei.

CITEȘTE ȘI:

Vasile Țopa, la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie: „Și noi trebuie să ne schimbăm!” Rectorul UTCN, despre pregătirea studenților și noul institut de inteligență artificială.

Anunț - UTC-N a semnat contractul de finanțare pentru un hub regional de cercetare în inteligență artificială, în colaborare cu 17 IMM-uri din Regiunea Nord-Vest