Actualitate
Diaspora, tot mai conectată cu România: Peste jumătate dintre români au legătură directă sau prin intermediul familiei cu diaspora. De ce depinde revenirea acasă?
Peste jumătate dintre români au legătură directă sau prin intermediul familiei cu diaspora, potrivit Barometrului Diasporei realizat de INSCOP Research pentru Grupul Banca Transilvania. Familia, banii, proprietățile și relațiile profesionale sunt cele care mențin conexiunea acestora cu România.
Diaspora, tot mai conectată cu România: Peste jumătate dintre români au legătură directă sau prin intermediul familiei cu diaspora. De ce depinde revenirea acasă?|Foto: RADU TUTA / AGERPRES FOTO
Mai mult decât atât, migrația înseamnă tot mai mult mobilitate, iar nu doar o alegere definitivă între România și o altă țară, arată datele barometrului.
Cercetarea a stat la baza construirii unui index complex, care grupează populația României în patru categorii, în funcție de legătura cu diaspora:
*Persoane care au trăit sau trăiesc în străinătate;
*Persoane care au rude apropiate care au trăit sau trăiesc în alte țări;
*Persoane care studiază sau au studiat în străinătate;
*Persoane care nu au legături sau au o legătură redusă cu diaspora.
Diaspora, tot mai conectată cu România: Peste jumătate dintre români au legătură directă sau prin intermediul familiei cu diaspora. De ce depinde revenirea acasă?
Potrivit Barometrului, diaspora este tot mai conectată cu România:
CITEȘTE ȘI:
88% dintre românii din diaspora au așteptări de la clasa politică. Ce îi împiedică să voteze și în ce condiții s-ar întoarce în țară?
Experiența migrației face parte din structura socială a țării noastre, fie prin românii care au locuit în străinătate, fie prin familiile și rețelele personale. În prezent, 56% dintre români au legătură cu diaspora.
Din străinătate, legăturile cu România continuă prin familie, proprietăți, bani trimiși acasă, soluțiile bancare folosite, relații profesionale și participare civică. Plecarea în străinătate nu mai presupune desprinderea de România.
Banca Transilvania are un interes deosebit față de diaspora, semnalează Ömer Tetik, director general BT.
CITEȘTE ȘI:
BT simplifică deschiderea online a conturilor pentru românii din diaspora
„O privim atât din perspectivă de business, prin produsele și aplicațiile tot mai bune pentru diaspora, cât și prin rolul pe care îl putem avea în păstrarea legăturii cu România.
Este și o componentă de mândrie națională: ne dorim să fim aproape de românii de pretutindeni și, dacă aleg să se întoarcă acasă, să îi susținem inclusiv prin soluții de finanțare. În ultimii ani am învățat foarte mult din relația directă cu clienții din diaspora, inclusiv prin evenimentele și vizitele pe care le avem frecvent în țările unde sunt comunități puternice de români”, a adăugat Ömer Tetik, director general Banca Transilvania.
Familia ține aproape românii de pretutindeni
Familia este una dintre cele mai puternice legături dintre diaspora și România. Peste 17% dintre respondenți au copii care trăiesc în prezent în străinătate.
Migrația aduce beneficii economice relevante pentru familiile rămase acasă, dar și anumite aspecte negative, din răspunsuri reieșind ideea că migrația rezolvă probleme materiale, dar poate însemna costuri emoționale și familiale pe care banii nu pot compensa.
*≈51% dintre respondenți menționează răcirea anumitor relații.
*≈46% fac referire la situația copiilor care cresc fără unul
CITEȘTE ȘI:
Clujul îi cheamă acasă pe românii din diaspora. A fost lansat un hub cu servicii și informații pentru cei care vor să revină în țară
„Privite în ansamblu, rezultatele Barometrului Diasporei arată că diaspora nu mai poate fi înțeleasă ca o realitate aflată în afara societății românești, ci ca o prelungire organică a acesteia. Experiența migrației a intrat profund în structura socială a României. Plecarea peste granițe nu înseamnă, de cele mai multe ori, ruperea legăturii cu țara.
Relația cu România continuă prin familie, proprietăți și active, transferuri financiare, utilizarea serviciilor bancare, relații profesionale și participare activă la viața civică. Barometrul descrie nu doar o Românie din care s-a emigrat masiv, ci și o societate vie pentru care granițele s-au estompat. O parte importantă a populației trăiește, direct sau prin cei apropiați, cu repere, relații, resurse și oportunități distribuite între România și străinătate. Această realitate influențează felul în care oamenii își evaluează țara, își construiesc proiectele de viață, își susțin familiile și își imaginează viitorul generației următoare”, a declarat Remus Ștefureac, CEO și fondator INSCOP Research.
Banii circulă odată cu oamenii
Relația dintre România și diaspora este, de asemenea, de natură financiară, banii trimiși în România fiind un mod de susținere a familiei.
*Peste 60% dintre cei care trăiesc sau au trăit în străinătate au trimis bani în România.
*≈33% dintre persoanele care au trimis/trimit bani în România au făcut acest lucru consecvent. Banii au avut ca destinație mai ales nevoile familiei – cheltuieli curente, educație, sănătate, pentru locuință și plata unor obligații.
Revenirea acasă depinde mai ales de oportunități
Studiul arată că revenirea în România este determinată în primul rând de perspectivele economice și de calitatea vieții.
*Aproape 41% dintre respondenți indică salariile și locurile de muncă mai bune în România drept motive să revină în țară.
*≈32% menționează apropierea de familie.
*≈20% menționează, ca și condiție, îmbunătățirea condițiilor de viață și a serviciilor publice.
Atașamentul față de România rămâne relevant, dar decizia de revenire depinde foarte mult și de măsura în care țara noastră poate deveni o opțiune competitivă pentru viața pe care românii din diaspora doresc să o construiască pentru ei și familiile lor.
Generația pentru care viitorul este mai puțin despre geografie
Studiul surprinde încă o schimbare de perspectivă asupra generațiilor:
*≈36% dintre respondenți și-ar dori ca viitorul copiilor sau tinerilor din familie să fie construit în România.
*≈29% au răspuns „oriunde le este mai bine”.
*≈16% preferă să fie în străinătate.
Datele au fost colectate în perioada august-septembrie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe baza unui chestionar. Studiul a fost realizat pe un eșantion aleatoriu de peste 1.400 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de 18 ani și peste, din perspectiva principalelor categorii socio-demografice: gen, vârstă și ocupație. Eroarea maximă admisă este de ± 2,6%, la un nivel de încredere de 95%.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
