Actualitate
Probleme la Opera Națională Română Cluj. Banii obținuți din bilete au ocolit Trezoreria. Unde au ajuns?
Ministerul Culturii a constatat mai multe probleme la Operea Națională din Cluj, cea mai importantă, traseul viciat al banilor proveniți din vânzarea biletelor la spectacole produse integral din resurse publice.
Nereguli la Opera Națională Română din Cluj-Napoca | Foto: Google Maps
În urma unui control la Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, Ministerul Culturii a constatat mai multe nereguli, principala problemă fiind traseul „viciat” al banilor obținuți din vânzarea de bilete la spectacole produse integral din resurse publice.
Nereguli la Opera Națională Română din Cluj-Napoca
Ministerul Culturii a finalizat un control la Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, iar raportul a relevat un mecanism prin care veniturile provenite din vânzarea biletelor la spectacole produse integral din resurse publice au avut un traseu viciat, potrivit unui comunicat publicat marți, 15 septembrie 2026, pe site-ul Ministerului Culturii.
„Banii publici au un singur traseu: cel al interesului public. Într-o instituţie publică de cultură, fiecare leu trebuie urmărit, justificat şi utilizat conform procedurilor legale, iar patrimoniul trebuie administrat în beneficiul comunităţii. Activitatea managerială presupune nu doar rezultate aparente, ci şi responsabilitate, iar atunci când apar abateri, ele trebuie corectate şi consecinţele asumate”, a declarat ministrul interimar al Culturii, Demeter András István, citat în comunicat.
Conform sursei citate, controlul se înscrie în demersul ministerului de a consolida responsabilitatea managerială în instituţiile publice de cultură.
Raportul Corpului de control, aprobat la 10 septembrie 2026, prezintă constatările şi măsurile dispuse în legătură cu administrarea resurselor financiare, a patrimoniului şi a activităţii instituţiei.
Banii obținuți din bilete ocoleau Trezoreria. Unde au ajuns?
Una dintre cele mai importante constatări vizează circuitul veniturilor din vânzarea biletelor.
Raportul a relevat un mecanism prin care venituri provenite din vânzarea biletelor la spectacole produse integral din resurse publice au avut un traseu viciat, ajungând - prin ocolirea trezoreriei statului, a evidenţei contabile, a execuţiei bugetare anuale şi a controlului financiar preventiv - în conturile unei structuri asociative, de drept privat.
„Conducerea interimară a dispus încetarea imediată a acestei practici, încasarea veniturilor exclusiv prin conturile instituţiei, cu respectarea legislaţiei privind încasarea, administrarea, utilizarea şi contabilizarea acestora”, se arată în comunicat.
Alte constatări ale controlului de la Opera Română din Cluj:
- Apărarea instituţiei în litigii - gestionarea deficitară a apărării instituţiei în litigii în care nu au fost parcurse toate etapele procesuale, ceea ce a condus la prejudicierea cu sume semnificative a intereselor patrimoniale ale instituţiei.
- Administrarea patrimoniului - închirierea, în perioada 2015-2023, a unor spaţii la chirii semnificativ inferioare nivelului pieţei, nerecuperarea contravalorii utilităţilor, precum şi acordarea, fără fundamentare, a unor despăgubiri pentru investiţii neamortizate.
- Deficienţe sistemice - utilizarea regulată de date şi informaţii paralele în raportările periodice, absenţa unor proceduri interne în domenii esenţiale de activitate şi implementarea deficitară a sistemului de control intern managerial.
„Aspectele care pot avea relevanţă penală sunt transmise autorităţilor competente, iar situaţiile care depăşesc competenţa Ministerului Culturii sunt înaintate instituţiilor abilitate ale statului”, se mai arată în comunicat.
Ministerul Culturii a precizat că acest control face parte dintr-o serie mai amplă de verificări care se impun în urma încetării contractelor de management ca efect al evaluărilor manageriale.
„Acţiunile de monitorizare şi responsabilizare a managementului vor continua, indiferent de rezistenţa sau reacţiile publice pe care acestea le pot genera. Evaluarea managerială nu este o formalitate, iar atunci când sunt afectate buna funcţionare a unei instituţii şi disciplina financiară, rezultatele acesteia trebuie să fie valorificate. Pentru Ministerul Culturii, priorităţile rămân clare: respectarea legii, protejarea patrimoniului şi utilizarea corectă şi transparentă a banilor publici”, a mai spus ministrul interimar al Culturii.
Amintim faptul că la finalul lunii mai 2026, Bogdan Gheorghiu, fost ministru al Culturii, a fost numit manager interimar al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, după ce fostul manager al Operei Române din Cluj, Florin Estefan, nu a reușit să promoveze evaluarea anuală.
După această decizie, lumea culturală din Cluj a sărit în apărarea lui Florin Estefan.
Tot la final de mai 2026, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a cerut clarificări de la Ministerul Culturii în cazul evaluării lui Florin Estefan cu nota 6,95.
Florin Estefan a contestat evaluarea Ministerului Culturii, după ce a primit o notă care nu i-a permis continuarea mandatului de manager la Opera Română Cluj: 6,95, nota minimă necesară fiind 7.
În 1 iulie 2026, Tribunalul București a respins cererea depusă de fostul manager al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, Florin Estefan, prin care solicita suspendarea ordinului Ministerului Culturii ce a dus la încetarea mandatului său.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
