Actualitate

Șefa Înaltei Curți, Lia Savonea critică scrisoarea lui Ilie Bolojan către CCR: „O ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”

Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea critică scrisoarea trimisă de premierul Ilie Bolojan către Curtea Constituțională a României.

Șefa ÎCCJ, Lia Savonea critică scrisoarea lui Ilie Bolojan trimisă la CCR | Foto: Inquam Photos / George Călin Șefa ÎCCJ, Lia Savonea critică scrisoarea lui Ilie Bolojan trimisă la CCR | Foto: Inquam Photos / George Călin

 

 


 

Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea, a criticat vineri, 6 februarie 2026, demersul premierului Ilie Bolojan de a transmite o scrisoare Curții Constituționale și susține, că avertizarea prim-ministrului privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate a legii pensiilor magistraților reprezintă „o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”.


 

 


CITEȘTE ȘI:

Bolojan informează CCR cu privire la riscurile amânării deciziei de modificare a pensiilor magistraților: România va pierde 231 de milioane de euro

Premierul Ilie Bolojan a trimis vineri o scrisoare Curții Constituționale, în care atrage atenția că, în situația în care CCR va amâna pronunțarea unei decizii asupra legii pensiilor magistraților, există o probabilitate „foarte mare” ca România să piardă fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În replică, Lia Savonea susține că demersul premierului încalcă principiul separației puterilor în stat.


„În exercitarea atribuțiilor constituționale ce revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și în considerarea rolului fundamental al justiției într-un stat de drept, exprimăm îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii pe care ați adresat-o președintei Curții Constituționale a României la data de 6 februarie 2026. Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat. Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din PNRR este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil”, se arată într-un comunicat semnat de Lia Savonea.

Aceasta atrage atenția că Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și vorbește despre o „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale”.


Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare”, a adăugat Savonea.

În încheiere, șefa ÎCCJ îl invită pe premierul Ilie Bolojan să reafirme public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și să evite, pe viitor, „orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”.

Premierul Ilie Bolojan a transmis vineri Curții Constituționale o scrisoare în care arată că amânarea deciziei cu privire la pensiile magistraților ar putea duce la pierderea a 230 de milioane de euro din fondurile PNRR.

Pe 11 februarie, Curtea Constituțională are programată o nouă ședință de dezbatere a proiectului Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Ultimele două ședințe au fost boicotate de cei patru judecători propuși de PSD la Curtea Constituțională - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc.

Înalta Curte de Casație și Justiție este instituția care a sesizat Curtea Constituțională cu privire la acest proiect de lege.

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Bolojan informează CCR cu privire la riscurile amânării deciziei de modificare a pensiilor magistraților: România va pierde 231 de milioane de euro

Cristi Danileț cere demisia Liei Savonea și a magistraților care l-au sancționat, în urma deciziei CEDO: „Este singurul lucru bun pe care îl puteți face acum”

Ultimele Stiri
abonare newsletter