Social

Primăria Cluj-Napoca, amendată pentru discriminare la repartizarea locuințelor sociale

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat din nou Primăria Cluj-Napoca, de această dată pentru discriminare împotriva romilor în ceea ce privește criteriile de acordare a locuințelor sociale.

Primăria Cluj-Napoca, amendată din nou pentru discriminare. FOTO: monitorulcj.ro Primăria Cluj-Napoca, amendată din nou pentru discriminare. FOTO: monitorulcj.ro

 

 


Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), în urma sesizării de către Centrul de Resurse Juridice (CRJ), a sancționat Municipiul Cluj-Napoca pentru caracterul discriminatoriu al criteriilor privind acordarea locuințelor sociale, prevăzute în HCL nr. 583 din 02.09.2021, care este încă în vigoare.

 


CNCD a reținut săvârșirea faptei de discriminare potrivit art. 2 alin. (3), art. 2 alin. (6) și art. 10 lit. h) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, prin Hotărârea nr. 298 din 21.06.2023, respectiv a constatat discriminare indirectă, discriminare multiplă și refuzul acordării pentru un grup de persoane a unor drepturi sau facilități, sancționând cu amendă în valoare de 5.000 lei UAT Municipiul Cluj-Napoca.

Centrul de Resurse Juridice arată că, prin criteriile de eligibilitate în accesul la locuințe sociale, sunt discriminate persoanele care au fost evacuate în urma rezilierii contractului de închiriere și care ocupă sau au ocupat în mod abuziv un imobil aflat în proprietatea Statului Român/în administrarea Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca/Municipiului Cluj-Napoca, ori în proprietatea Municipiului Cluj-Napoca.


Hotărârea CNCD menționează faptul că prevederile stabilite prin HCL discriminează romii din Cluj-Napoca, la obținerea unei locuințe sociale și îngrădirea dreptului la locuire, prin instituirea unei excluderi permanente:

„44. Analizând situația faptică, Colegiul director reține că diferența de tratament a romilor provenită din aplicarea unui criteriu neutru (excluderea de la obținerea unei locuințe sociale în municipiul Cluj-Napoca a solicitanților care au ocupat/ocupă abuziv un imobil, indiferent de etnia persoanei), urmărește un scop legitim (protejarea proprietății statului/municipiului), metoda de atingere a scopului legitim este necesară și adecvată (pentru asigurarea selecției solicitanților care respectă legile statului român, fiind vorba despre o măsură de sprijin acordată de stat), dar nu este proporțională, fiind disproporționată din cauza nespecificării unui termen în privința perioadei de valabilitate a «sancțiunii» pentru ocupare abuzivă (nici o formă de «sancțiune» stabilită de o municipalitate neputând fi instituită «pe viață» și ca o formă de culpă colectivă în legătură cu copii minori ai ocupanților abuzivi, care nu au capacitate de exercițiu). Ca urmare, Colegiul director constată că faptele sesizate reprezintă fapte de discriminare, testul justificării obiective (scop legitim, metodele adecvate, necesare și proporționale de atingere a scopului) dezvăluind dezavantajarea persoanelor de etnie romă la obținerea unei locuințe sociale și îngrădirea dreptului la locuire, prin instituirea unei excluderi permanente.” (Extras din Hotărârea CNCD nr. 298 din 21.06.2023)


„Este cunoscut faptul că în locuințele modulare din Pata Rât locuiesc cei aflați deja la a 2-a și a 3-a generație de persoane de etnie romă evacuate de pe strada Coastei. Condițiile contractuale extrem de dure indică intenția UAT și Consiliului Local mai degrabă de a rezilia cu ușurință aceste contracte, fapt urmat, desigur, de lipsa de acces la locuințe sociale. În contractul de închiriere a unei locuințe modulare situate în Pata Rât operează pactului comisoriu de gradul IV. Prin introducerea celei mai severe forme de pact comisoriu, în cazul neexecutării obligațiilor, contractul se consideră desființat de drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere și vreo altă formalitate prealabilă”, arată Centrul de Resurse Juridice.

Amintim că, toamna trecută, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a sancționat Municipiul Cluj-Napoca pentru o hotărâre de consiliu local ce limitează accesul în mijloacele de transport în comun a persoanelor fără posibilități financiare.


monitorulcj.ro a cerut un punct de vedere Primăriei Municipiului Cluj-Napoca cu privire la aspectele sesizate.

„Criteriul de ocupare abuzivă trebuie eliminat”

La solicitarea monitorulcj.ro, prof. univ. dr. Enikő Vincze, activist pentru dreptate locativă la Căși sociale ACUM!, a reacționat la hotărârea CNCD privind criteriile de eligibilitate la locuințe sociale, prevăzute în HCL 583/2001:

„Introducerea criteriului de ocupare abuzivă printre criteriile de eligibilitate la locuințe sociale este problematică din mai multe motive:

1) Ocuparea abuzivă nu există printre criteriile de eligibilitate la locuințe sociale definite prin Legea locuinței 114/1996. Acest criteriu a fost inclus de către administrația publică locală ca un criteriu de neeligibilitate, deoarece în ultimii 15 ani guvernanții locali au urmărit să reducă cât mai mult posibil numărul de solicitanți de locuințe sociale pentru a justifica lipsa numărului adecvat de locuințe sociale în Cluj-Napoca.  Un alt criteriu de neeligibilitate pe care administrația locală l-a introdus la un moment dat cu același scop, și pe care Fundația Desire a reușit să îl conteste cu succes în fața instanței, era cel al statutului de angajat cu contract de muncă permanent. Sperăm, că la finalul demersului (pentru că sigur Primăria va contesta decizia la tribunal), Centrul de Resurse Juridice va reuși să obțină eliminarea criteriului de ocupare abuzivă din procedura de evaluare a cererilor de locuințe sociale. 

2) Primăria a motivat introducerea criteriului de ocupare abuzivă ca un criteriu de neeligibilitate la locuință sociale prin argumentul de a proteja proprietatea statului/municipiului. Asta în condițiile în care foarte multe unități locative din vechiul fond de stat în proprietatea municipiului nu sunt întreținute cum ar trebui, fiind lăsate să se degradeze până la scoaterea lor din circuitul locativ. Sau în condițiile în care în Cluj-Napoca există mai multe clădiri publice goale, care ar putea să fie utilizate pentru crearea de locuințe sociale, dar primăria pare că preferă să le țină goale - ceea ce este o neglijență a ei, a primăriei, față de corecta utilizare a proprietății publice. Trebuie să menționăm, că protejarea proprietății municipiului ar trebui să se facă pe alte căi decât cea despre care vorbim aici, care exclude pe viață de la locuințe sociale tocmai persoanele ce au cea mai mare nevoie de ele. Pentru că, nu este un secret pentru nimeni, că persoanele care locuiesc în spații vacante ale primăriei fără contract de închiriere, nu fac asta din plăcere, ci din cauza unor diverse constrângeri și lipsuri, sau pentru că nu au venituri suficiente să cumpere sau închirieze o locuință de pe piața clujeană foarte scumpă, și nu au locuințe sociale adecvate. Din păcate, asta este o tendință care domină la Primăria și Consiliul Local al Muncipiului Cluj-Napoca - neglijența dimensiunii sociale și umane a situațiilor de risc de evacuare sau de ocupare fără acte, și nerespectarea drepturilor social-economice, cum este dreptul la o locuință adecvată și sigură, protecția față de evacuările care lasă persoanele evacuate fără o alternativă locativă adecvată, soluționarea pozitivă a situațiilor în care oamenii sunt nevoiți să ocupe fără acte un spațiu. În loc să facă aceste lucruri, administrația publică locală alege să îi penalizeze pe cei nevoiași.  

3) Utilizarea criteriului de ocupare abuzivă ca un criteriu de neeligibilitate la locuință socială exclude de la locuințe sociale copiii din familii care nu au posibilități financiare să își asigure o locuință adecvată și sigură; persoanele cu dizabilități față de care (conform legii privind drepturile persoanelor cu dizabilități) Consiliul Local ar avea obligația de a le asigura o locuință adecvată;  persoanele din așezări informale care, conform criteriilor de selecție aplicate de primărie în punctajul acordat cererilor de locuințe sociale, ar trebui să beneficieze de 15 puncte; persoanele evacuate din clădiri retrocedate, persoanele care au crescut la instituții de protecția copilului, în ambele cazuri, cele care solicită o locuință socială trebuind să beneficieze de un punctaj considerabil și să aibe șanse mai mari de a primi o locuință socială. De ce se întâmplă așa? Pentru că, chiar dacă, în cazurile amintite mai sus, persoanele ar trebui să beneficieze de locuințe sociale în mod prioritar, ele sunt excluse de la exercitarea drepturilor lor tocmai prin faptul că sunt declarate neeligibile prin criteriul despre care vorbim. Evident, din moment ce ești declarat neeligibil, nu primești niciun punct pentru condițiile tale.   

4) Toate cazurile pe care le cunoaștem noi, prin activismul de la Căși sociale ACUM!, ale persoanelor/familiilor declarate neeligibile pentru ocupare abuzivă de fiecare dată când depun cereri de locuințe sociale, sunt cazuri de locuire în spații ale primăriei care, în fapt, nu asigură condiții adecvate și care au fost locuite de aceste persoane/ familii în lipsa unor alte alternative. Poate își amintesc Clujenii de cazul evacuării dintr-un beci de pe str. Anton Pann, unde familia a locuit timp de 21 de ani, amenajând spațiul cât a fost posibil, a plătit penalități în fiecare lună (ca un fel de despăgubire pentru că primăria nu își putea folosi spațiul cu alte scopuri). De acolo s-a evacuat o familie cu doi copii minori, cu un copil major cu dizabilități, și de atunci, în fiecare an. cererile familiei de locuință socială au fost declarate neeligibile din acest motiv. Sau aș putea aminti aici de un caz din Pata Rât, unde, o femeie în vârstă ce suferă de mai multe boli, evacuată fiind în 2010 de pe str. Coastei și neprimind locuință în modularele pe care primăria le-a construit atunci pentru romi în proximitatea rampelor de deșeuri, locuind ori la copiii săi, ori într-o rulotă, ori într-o baracă fără acte, a intrat la un moment dat într-una din camerele eliberate din aceste case modulare, a fost declarată ocupantă abuzivă, și de atunci în fiecare an, a fost exclusă de la dreptul ei de a accesa o locuință socială”. - Prof. univ. dr. Enikő Vincze, activist pentru dreptate locativă la Căși sociale ACUM!

UPDATE 17.08.2023. Primăria Cluj-Napoca a răspuns solicitării monitorulcj.ro, arătând următoarele: 

„Dosarul nr. 133/2022, înregistrat pe rolul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a avut ca obiect Petiţia nr. 1374/22.02.2022, iar în calitate de părţi au fost: petenta Fundaţia Centrul pentru Resurse Juridice (în continuare Fundaţie) şi reclamaţii Municipiul Cluj-Napoca şi Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca. 

Susţinerile Petentei:

Prin Petiţia nr. 1374/2022 s-a solicitat constatarea şi sancţionarea contravenţiei prevăzute la art. 26 alin. (1) raportată la art. 2 alin (1) coroborat cu art. 10 lit. a) şi h) din Ordonanţa nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, săvârşită de reclamate prin adoptarea HCL Cluj-Napoca nr. 583/2021 privind aprobarea criteriilor în baza cărora se repartizează locuinţele sociale, în regim de închiriere, începând cu anul 2021, a formularelor de înscriere pe listele de priorităţi, a documentelor justificative pentru întocmirea dosarelor, stabilirea datei şi a locului de depunere a dosarelor, precum şi modul de comunicare a acestor informaţii către solicitanţi.

 În motivarea Petiţiei, Fundaţia susţine că la nivelul Municipiului Cluj-Napoca, autorităţile publice locale manifestă practici discriminatorii faţă de comunităţile de romi marginalizate şi izolate la marginea oraşului, precum şi că prin adoptarea criteriilor de acordare a locuinţelor sociale se discriminează comunitatea de etnie romă.

Susţinerile Reclamaţilor: 

Municipiul Cluj-Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca au depus întâmpinare la Petiţia nr. 1374/2022, prin care s-a arătat faptul că:

 - argumentele invocate de Fundaţie sunt nejustificate şi nu reflectă realitatea faptică existentă la nivelul comunităţii clujene, sens în care s-au indicat măsurile de incluziune socială pentru categoriile defavorizate derulate din iniţiativa autorităţii publice locale din Cluj-Napoca;

 - prin Hotărârea nr. 583/2021 se reglementează modalitatea de repartizare a locuinţelor sociale, acest act normativ adresându-se tuturor persoanelor sau familiilor, indiferent de etnie, rasă, naţionalitate, religie, etc., a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau la închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei; 

- la nivelul municipiului Cluj-Napoca nu există un tratament diferenţiat în atribuirea locuinţelor sociale întrucât niciunul dintre acestea nu defavorizează o categorie în raport cu cealaltă, ci se adresează cu titlu general întregii comunităţi;

- criteriile stabilite nu au un caracter discriminatoriu nici față de persoanele fără adăpost/ evacuate întrucât acestea au posibilitatea de a se adresa centrelor speciale de protecție înființate în Municipiul Cluj-Napoca în acest scop; 

- prin criteriul de excludere a ocupanţilor abuzivi autoritatea publică locală a stabilit că nu poate fi validată o conduită ilicită provenită de la oricare membru al comunității clujene, fără a face distincție în vreun fel, între persoanele în cauz

Colegiul Director al CNCD dispune prin Hotărârea nr. 298/21.06.2023 că: faptele sesizate constituie fapte de discriminare conform art. 2 alin. (3), art. 2 alin. (6) şi art. 10 lit. h) din OG nr. 137/2000 şi sancţionează UAT Cluj-Napoca, prin reprezentant legal, cu amendă în valoare de 5.000 lei potrivit art. 2 alin. (11) şi art. 26 alin. (1) din OG nr. 137/2000, coroborat cu art. 5 alin (1) lit.b din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare. 

Vă aducem la cunoştinţă faptul că Hotărârile Colegiului Director al CNCD pot fi contestate la instanţa de contencios administrativ în termen de 15 zile de la comunicare şi că Hotărârea CNCD nr. 298/2023 a fost înregistrată în evidenţele Primăriei mun. Cluj-Napoca în data de 07.08.2023.

În concluzie, având în vedere poziţia procesuală a autorităţilor administraţiei publice locale prin care s-a argumentat că faptele sesizate de Fundaţie nu constituie discriminare, şi ţinând cont de faptul că, la data prezentei, Hotărârea CNCD nr. 298/2023 nu este definitivă, precizăm că este prematură analizarea unor măsuri faţă de cele dispuse de CNCD”.

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Comisia Europeană dă în judecată Slovacia pentru discriminarea copiilor romi: „Statul membru al UE cu cel mai ridicat nivel de segregare”

Ultimele Stiri
abonare newsletter