monitorulcj.ro Menu

Musulmanii de la poalele Feleacului

Click pentru imagine maritaIn Cluj, religia islamica s-a raspindit la fel cum a fost raspindita de catre Ultimul Profet si urmasii sai in restul lumii: prin comert. Chiar daca in general ramine necunoscuta pentru cei mai multi romani, comunitatea islamica este o importanta sursa de venituri la bugetul local, prin taxele scolare platite.      Celor citeva sute de musulmani stabiliti aici li se adauga, pe durata anului universitar, aproape o mie de studenti, cei mai multi veniti sa studieze medicina.       Acolo, in sinul studentimii, pe o straduta ce se rupe de strada Hasdeu, la citiva metri de ultimul camin, autoritatile au permis in urma cu 12 ani construirea unui lacas de rugaciune. O moschee mignona, vitregita de falnicele minarete ale surorilor din lumea musulmana, si inconjurata de sutele de clopotnite ale bisericilor crestine. Din exterior, pare o cladire asemeni miilor ce s-au construit in ultima vreme in Cluj. Deasupra portii sta scris: "Liga Islamica si Culturala din Romania". De 7 ani incoace, imamul moscheii este Sakher Hamad, doctorand la Universitatea de Medicina si Farmacie.    Imam, chirurg si sotClick pentru imagine maritaHamad e de loc din Gaza, Palestina, iar in Ardeal a venit in urma cu ani buni, ca student, la recomandarea unui prieten care si-a facut studiile la Cluj. Nu stie inca daca va ramine aici sau daca se va intoarce in Gaza.     "Acolo mi-am trait jumatate din viata, dar situatia de acolo este foarte grea, e razboi. Granita e inchisa, petrol nu au, curent nu au", spune Hamad.Tinarul barbat e imam, sot si medic si recunoaste ca, pentru o vreme, a pus studiile pe locul doi, pentru a putea fi un "om de credinta".     "E greu sa am vreme de toate, si de chirurgie, si sa fiu imam. Am incercat, dar nu cred ca mi-a iesit. Am lasat deoparte chirurgia pentru o perioada", arata Hamad. El recunoaste, insa, cu modestie, ca "Profetul Mahomed a fost profet, sot, conducator, imam, om sarac, multe… Asa trebuie sa fie un om de credinta. Cu toate acestea, trebuie, in acelasi timp, sa fim si oameni de credinta, si oameni de stiinta, indiferent de profesie. Un musulman trebuie sa isi cunoasca religia. Coranul este un mod de viata, nu doar o Carte Sfinta".      "Tinerii au o scuza: sint tineri"Click pentru imagine maritaConform imamului, marea majoritate a celor care se roaga la moschee sint studenti, astfel incit responsabilitatea si-o canalizeaza in principal catre ei. "Asa cum nici degetele noastre nu sint la fel, sint oameni care respecta religia, iar altii care nu fac acest lucru. Dupa 11 septembrie, in toata lumea s-a schimbat parerea despre musulmani. S-au pus alte legi, controalele sint mai stricte. Aici, in Cluj, nu am avut probleme si sa speram ca nici nu vor fi. Scopul nostru e sa ii orientam pe tineri. Tinarul cind vine aici nu stii cu ce gind vine. Daca nu il orientezi bine si corect, poate ajunge pe cai gresite. E o mare raspundere", spune Hamad, amintind ca poarta discutii cu cel putin jumatate dintre tinerii care vin la moschee.     Studentii musulmani se intorc Click pentru imagine maritaPrezenta studentilor musulmani in universitatile din tara noastra a atins apogeul in anii ’80, cind marile centre universitare cum sint Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara sau Craiova erau luate cu asalt de tineri din lumea musulmana. Neoficial, conform unor date publicate in urma cu 2 ani in presa centrala, prin Romania au trecut, din 1980 pina la inceputul anilor '90, aproape o jumatate de milion de studenti arabi. Dupa '89, insa, si pina in 2003, numarul acestora a scazut continuu.       "Din cite stiu eu, acum sint mai putini musulmani in Cluj decit erau inainte. Spun asta pentru ca sint in continuu contact cu ei. La inceput cheltuielile au fost mai mici, viata nu era scumpa, comparativ cu salariile de acolo, si tinerii se descurcau", afirma doctorul Saker Hamad.     Personal, acesta da o nota buna calitatii invatamintului din universitatea clujeana.      "Aici se invata mai bine decit in tarile arabe. De exemplu, in anul III poti merge sa ai discutii cu pacientul. Acolo e foarte greu sa faci asa ceva. Am observat ca numarul studentilor a inceput sa creasca in ultimii 2 ani din nou. Sint 800 de tunisieni care au venit la Cluj", mai spune Hamad, ezitind pentru o secunda, cind incaperile cladirii sint inundate de glasul muezinului, persoana care face chemarea la rugaciune.     Un clujean priveste spre MeccaVreo treizeci de credinciosi sint deja in sala de rugaciune. Printre ei, atit studenti, cit si persoane mai in virsta. Imamul se asaza inaintea lor, cu fata spre mihrab, "poarta" catre Mecca. Imbracat in haine simple, descult, acestora li se alatura si Robert.     Robert Tamas are 30 ani, este casatorit si are un copil. E clujean de origine, cu tata ortodox si mama catolica. A acceptat Coranul acum 5 ani si a reusit sa isi convinga inclusiv parintii si sotia sa adopte religia musulmana. "Nu pot sa spun ca am fost ortodox, pentru ca ai mei nu m-au botezat. Asa au hotarit: cind eu voi fi mare sa imi aleg religia", spune Tamas, adaugind ca inca de mic avea o inclinatie fata de religie.     El spune ca a studiat Biblia, dar "parca aveam in fata ceva neterminat". "Eram copil, mi-au placut povestile, m-au prins. Am aflat multe despre Moise, Iisus, Avraam, citind Biblia. Lucrez de mai multi ani cu musulmani, dar pina acum 5 ani nu am prea discutat cu ei despre religia pe care o profeseaza. Nu stiam ce inseamna islamul, ca se crede in Iisus, alaturi de ceilalti profeti", spune clujeanul, aducindu-si aminte ca cum totul a pornit de la o discutie cu seful sau.     "Citeste, mama"Alegerea sa religioasa nu a fost, insa, acceptata cu usurinta de catre parinti. "Mama a plins cind am acceptat islamul. I-am dat si ei o carte, «ia mama si citeste», i-am zis, dar m-a refuzat la inceput. Pina la urma, a vazut ca nu beau, nu fumez, nu umblu pe la femei. A vazut ca nu e nimic rau in religia asta. Si a citit".     In ceea ce-l priveste pe fiul sau, Avraam, Robert Tamas spune ca il va creste in religia islamica, chiar daca decizia ii va apartine baiatului pina la urma, dupa ce va creste. Nu de mult, Robert s-a intors din Iordania, unde a studiat limba araba, pentru a putea citi Coranul in limba in care a fost scris. Are de gind sa se inscrie la o facultate de teologie musulmana din Franta si sa ii invete si pe altii limba araba.     "Problema e ca lumea crestina are in general o viziune gresita despre musulmani. Cind se intimpla ceva in lumea islamica se spune «musulmanii au facut asta», dar cind se intimpla ceva in lumea crestina, sau in orice alta religie, nici un ziar, nimeni nu afirma ca «Ion, crestinul, a comis crima asta»", descrie Robert felul in care perspectiva "celorlalti" despre musulmani este distorsionata si cum o serie de crime sint puse pe seama religiei.  MAJORITARI47% din totalul studentilor straini care urmeaza cursurile la universitatile din Cluj-Napoca sint musulmani si studiaza la UMF.     Tunisienii, cea mai mare minoritate studenteasca84% dintre studentii musulmani care studiaza in Cluj-Napoca sint tunisieni. Aproape toti isi platesc in intregime studiile. Doar 29 au bursa si 15 beneficiaza de gratuitate la studii. Un student dintr-o tara extra-UE plateste 3.600 de dolari pentru un an de medicina an sau 8.200 de dolari daca alege sa nu dea examenul de admitere. De mentionat ca taxa pentru tarile UE este de 6.900 de lei (aprox 2.700 de dolari), iar pentru romani este de 5.500 de lei pe an. Se poate calcula ca studentii musulmani reprezinta o investitie din care UMF cistiga cel putin 3.250.800 de lei pe an, doar din taxe de scolarizare.

comments powered by Disqus