Anunțul premierului Ilie Bolojan privind colectarea la bugetul de stat a noilor taxe locale pe proprietate, în 2026, care vor fi majorate de la 1 ianuarie, a stârnit nemulțumirea primarilor.
Venituri amețitoare ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii: judecătorii și procurorii care se opun tăierii pensiilor speciale din justiție încasează anual 9,5 milioane de lei.
Fondul Monetar Internațional solicită României reforme structurale ambițioase pentru a sprijini creșterea economică, a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară. FMI estimează o creștere modestă a PIB-ului de doar 1% în 2025 și 1,4% în 2026.
Negocierile pe tema legii pensiilor speciale, desfășurate miercuri la Catroceni, nu au dus la niciun acord. Liderul deputaților UDMR, clujeanul Csoma Botond, arată că propunerile magistraților sunt „inechitabile”.
Președintele Nicușor Dan a convocat, miercuri, liderii Coaliției de guvernare și reprezentanți ai magistraților pentru continuarea discuțiilor cu privire la pensiile speciale. Statul român poate pierde peste 200 de milioane de euro dacă nu adoptă reforma care modifică pensiile din justiție.
Coaliția de guvernare a ajuns la un acord cu privire la continuarea reformei în administrația centrală și locală. Astfel, cheltuielile în ministere și primării ar urma să scadă cu 10% sau numărul posturilor în teritoriu ar putea fi redus cu până la 30%.
România a intrat în anul 2025 cu un deficit bugetar real mai mare decât cel „din acte”. „Există şi o zonă gri a deficitului care e foarte greu de cuantificat”, spune consilierul prezidențial Radu Burnete.
Patru judecători CCR - Asztalos Csaba, Simina Tănăsescu, Dacian Dragoș și Laura Scântei, demontează argumentele majorității PSD din această curte, prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale ale magistraților.
