Aproape 70% dintre români percep statul ca fiind vulnerabil la amenințările externe. Nevoia unei politici naționale de securitate, chiar și diferită față de cea a aliaților europeni și occidentali, este susținută de aproape jumătate dintre români.
Parlamentul, Guvernul și Justiția se bucură de cel mai scăzut nivel de încredere, aspect ce reflectă un deficit structural de credibilitate. Care sunt instituțiile care le dau speranțe românilor?
Fostul procuror-șef al DNA vorbește deschis despre așa-numitul „pact de liniște” între politic și justiție, cerut de fostul președinte Klaus Iohannis în perioada modificărilor legilor Justiției. „Se urmărea ștergerea trecutului dosarelor instrumentate și blocarea funcționării Justiției”, spune Crin Bologa.
Decembrie nu e o lună, este „o stare de spirit administrativă”, semnalează liberalul clujean Alin Tișe, care ironizează într-un pamflet modul în care statul reușește să funcționeze chiar și în cazul unei vacanțe prelungite. „Statul a fost plecat o lună. Și e doar începutul…”, spune președintele Consiliului Județean Cluj.
Liberalul clujean Alin Tișe denunță dublul standard în abordarea problemelor sistemice, iar cazul pensiilor magistraților relevă ipocrizia cu care sunt tratate temele de interes. „România nu mai caută soluții, caută țapi ispășitori. Pentru că ne-am obișnuit să ne certăm între noi, în timp ce adevărații câștigători numără banii în liniște”, spune președintele Consiliului Județean Cluj.
Modul în care politicienii reacționează oportunist la deciziile judecătorilor constituționali reflectă un joc periculos pentru democrație. „Nu judecătorii sunt zei. Ei, politrucii, sunt prea mici ca să accepte că sunt lipsiți de valoare, incompetenți”, spune Alin Tișe.
Potrivit unui raport publicat de Consiliul Europei, România se confruntă cu o creșetere a discursului de incitare la ură care pare să vizeze predominant romii, persoanele LGBTI și migranții.
