Bacalaureatul, de a cărui complexitate se plâng adolescenții de azi, este apă de ploaie în comparație cu dificultatea și numărul uriaș de examene pe care tinerii trebuiau să le treacă în perioada interbelică. Majoritatea cărților și autorilor studiați atunci nu se mai regăsesc în programa școlară de azi, pentru că ar fi pus reale probleme de înțelegere.
Sâmbătă încep înscrierile pentru sesiunea specială a Bacalaureatului, care este susţinută de elevii olimpici şi absolvenţii de liceu care dau admiterea la universităţile din străinătate, potrivit calendarului publicat de Ministerul Educaţiei.
Anul viitor vor avea loc mai multe schimbări în ceea ce priveşte modul de organizare a bacalaureatului, urmând ca acesta să fie bazat pe un set de teste deja cunoscute de elevi, a anunţat ministrul Educaţiei, Adrian Curaj.
Vineri a avut loc proba scrisă la alegere a examenului de Bacalureat, sesiunea august-septembrie 2015, însă nu toţi elevii înscrişi la această probă s-au prezentat la examene.
Deputatul PNL, Radu Zlati, propune desfiinţarea examenelor naționale la sfârșit de ciclu școlar, adică Evaluarea Naţională, examen susţinut de elevii de clasa a VIII-a, respectiv Bacalaureatul susţinut de elevii clasei a XII-a. Multe persoane au avut impresia că cei care se vor bucura de propunerea parlamentarului vor fi elevii, dar reprezentanţii Consiliului Naţional al Elevilor din România spun că nu sunt de acord cu propunerea liberalului.
Deputatul PNL, Radu Zlati, propune desfiinţarea examenelor naționale la sfârșit de ciclu școlar, adică Evaluarea Naţională, examen susţinut de elevii de clasa a VIII-a, respectiv Bacalaureatul susţinut de elevii clasei a XII-a. Cei care se vor bucura din plin daca această propunere va avea trecere sunt elevii. În argumentele sale, Zlati, se adresează societăţii civile, cadrelor didactice şi elevilor mai ales.
