O analiză arată că, în cazul unui dezastru, sub 3% din români ar încăpea în adăposturile de protecție civilă. La nivel municipiului Cluj-Napoca, capacitatea este puțin mai mare, de circa 4-5% din populație.

Clujenii fără adăpost, găzduiți în locuințele sociale din municipiul Cluj-Napoca, au primit donații de alimente cu ocazia Zilelor Recoltei.

Un incendiu de proporții a izbucnit la un adăpost de animale din Cluj și un depozit de furaje cu 60 de tone de fân.

O școală de arte în care se adăposteau 400 de oameni în Ucraina a fost lovită sâmbătă de o bombă. Clădirea era folosită ca adăpost pentru femei, copii şi vârstnici.

Se fac pregătiri la buncărele din Cluj-Napoca, în cazul în care va apărea un conflict armat, însă Emil Boc atenționează că nu este momentul să intrăm în panică din această cauză. În ce stare se află adăposturile și ce trebuie schimbat?

În contextul războiului din Ucraina care a început joia trecută şi a creşterii tensiunilor de la graniţă, Raed Arafat a cerut eliberarea adăposturilor de protecţie civilă din blocuri.

Rusia a invadat joi, 24 februarie, Ucraina și a bombardat infrastructura militară din marile orașe. Unde se pot ascunde clujenii în cazul unui atac?

În Cluj-Napoca există 161 de buncăre, vechi de peste 50 de ani, care pot adăposti maxim 14.000 de persoane, deși populația orașului depășește 300.000 de locuitori. Află tot ce trebuie să știi despre adăposturile de protecție civilă din municipiu, cum sunt structurate și ce trebuie să faci în caz de război.