Social
„Clujul nostru nu-i ghetoul vostru!” 12 extremiști au scandat mesaje rasiste la protestul împotriva mutării familiilor din Pata Rât.
Cu o prezență jalnică de doar 12 oameni în Piața Mihai Viteazul, protestul împotriva relocării locuitorilor din Pata Rât a deraiat rapid de la chiriile clujene la teorii conspiraționiste, atacuri politice și divagări halucinante despre băutura rom.
Aproximativ 12 persoane au protestat în Piața Mihai Viteazul împotriva mutării unor familii din Pata Rât. | Foto: Valentina PRELIPCEAN
Un protest organizat de Organizația „Comunitatea Identitară” România împotriva mutării unor familii de romi din Pata Rât în locuințe din Cluj-Napoca a adunat sâmbătă, 19 septembrie, aproximativ 12 persoane în Piața Mihai Viteazul. Participanții au cerut autorităților să „respecte Clujul”. În aproape o oră de discursuri au vorbit despre chirii, incendii, metrou, familia Trump și o posibilă schimbare a denumirii romilor.
Când un protest are mai multe teme decât participanți, e greu să alegi cu ce să începi. O demonstrație a absurdului, unde ura rasială și fake news-urile au încercat să acopere, prin volum, lipsa totală de audiență.
12 protestatari, o listă lungă de lozinci și un îndemn: „Mai tare!”
Pe afișele manifestației scria „VREM UN CLUJ CIVILIZAT, NU DE PATA-RÂT INVADAT!” și „BOC, PRIMAR DE «5 STELE», IMPORTATOR DE FAVELE!”. În piață, mesajele au fost dezvoltate pe larg, la microfon, de vorbitori care au cerut oprirea proiectelor de locuire pentru persoanele din Pata Rât și au prezentat mutarea lor în cartiere drept o amenințare pentru oraș.
Cei aproximativ 12 protestatari au început să scandeze „Noi suntem români, aici în veci stăpâni!” și „Clujul nostru nu-i ghetoul vostru!”.
Nici din rândurile lor nu se auzea însă prea mult: la un moment dat, unul dintre protestatari a strigat „Mai tare!”, iar lozinca a fost reluată.
Au urmat: „Când vrea Uniunea, nu moare națiunea!”, „Pentru Cluj în siguranță, legea n-are toleranță!” și „Rezistența națională!”.
Emil Boc a fost vizat prin „Emil Boc, nu uita, Cluj-Napoca nu-i a ta!” și „Banii pleacă fără rost, Emil Boc din nou la post!”, înainte ca protestatarii să încheie cu „Clujul e orașul nostru, nu e tomberonul vostru!” și „Clujul e casa noastră, nu favela voastră!”.
Au avut lozinci pentru o piață întreagă, dar au trebuit să-și amintească unii altora să le strige.
Nu fac politică, dar cer să nu mai fie susținut Emil Boc
Primul discurs a început cu Primăria, Emil Boc și apartamentele sociale. Codrin Goia a susținut că autoritățile ar muta „mii” de persoane din Pata Rât în tot Clujul. A invocat și incendiul produs la un bloc din Florești, sugerând o legătură cu o familie mutată din Pata Rât.
Au urmat întrebări despre fonduri, chirii, curățenia din blocuri și infracționalitate. Multe aveau deja răspunsul sugerat în formulare. Printre ele și întrebarea de ce nu sunt folosiți banii pentru centura metropolitană, metrou, parcări sau cămine studențești. Discursul a reușit astfel să adune aproape toate proiectele așteptate de clujeni într-o singură listă.
Codrin Goia, membru al Comunității Identitare a României a precizat apoi că manifestația nu este una politică și că organizatorii nu le spun clujenilor cu cine să voteze. Câteva secunde mai târziu, a transmis: „Nu îl mai susțineți pe Emil Boc.” A fost, probabil, cea mai scurtă distanță parcursă în acea zi între „nu facem politică” și un îndemn electoral.
„Acest experiment multicultural se face cu fonduri europene și norvegiene în valoare de sute de milioane de euro. Cu acești bani se laudă Emil Boc că se cumpără apartamente pentru etnicii ț*****. Primăria le oferă 300 de euro pe lună pentru plata chiriei. […] Ne întrebăm: ț***** care au locuit toată viața în cocioabe vor ști cum să se adapteze traiului la bloc, alături de vecini? Aceștia vor ști cum să mențină ordinea și curățenia? Vor putea să nu depoziteze gunoaiele în spațiul locativ și în spațiul comun? Vor fi în stare să plătească utilitățile? Nu va crește nivelul infracțiunilor în zonele unde vor fi aduși? Oare nu vor exista mirosuri neplăcute în acele clădiri? Oare nu vor fi distruse acele locuințe în câteva luni după ce vor fi date în folosință?
Nu vom răspunde noi la aceste întrebări din cauza unei legi anticonstituționale, antiromânești și liberticide. Mai exact, Legea 2/2021, așa-zisa lege de combatere a antiț************.
Răspunsurile la aceste întrebări ar putea fi considerate rasiste de către cei rău intenționați și necinstiți. […] Se zvonește că familia Trump vrea să construiască un zgârie-nori, Trump Tower, acolo. Așadar, acesta este motivul pentru care vor fi mutați. Nu pentru că primarului îi pasă că stau printre gunoaie. […] S-a ocupat Primăria să îi învețe pe ț***** cum se locuiește civilizat la bloc? S-a asigurat că toți cei pe care îi aduce în oraș au un loc de muncă? S-a întrebat dacă cei pe care îi transformă în vecinii noștri au cazier?” s-a arătat în discursul lui Codrin Goia .
De la „diversitate” la bicicleta fără șa
Nicolae Marchiș a ales ironia pentru a-i „mulțumi” primarului. A spus că, în loc de locuri de muncă, parcări și prețuri accesibile, clujenii ar primi „diversitate”. Ironia s-a transformat repede în stereotipuri despre romi, cărora le-a atribuit colectiv furturi, murdărie și violență.
După alte acuzații și scandări, acesta a încheiat cu o urare adresată lui Emil Boc: „Sper din tot sufletul meu, domnul Boc, să-și găsească bicicleta la OSER. Și dacă o găsește, să o folosească fără șa.” a strigat Nicolae Marchiș în cadrul discursului său.
Nu a devenit clar ce rol joacă bicicleta în politica de locuire, dar a fost una dintre puținele imagini ale protestului care nu necesita un buget de sute de milioane de euro.
La microfon a venit apoi un participant prezentat drept „camaradul nostru”,, pe numele său Vasile Cobzaru. Acesta a spus că manifestația privește siguranța publică și a reluat afirmația că incendiul din Florești ar fi fost provocat de familia mutată din Pata Rât, deși vorbitorul anterior menționase explicația autorităților privind o defecțiune electrică. A criticat presa și CNCD pentru că ar pune etichete protestatarilor, apoi a făcut noi afirmații generalizatoare despre comunitatea din Pata Rât.
„Nu este un protest politic, ci este o chestiune de siguranță publică. […] Și deja vedem efectele acestei decizii prin blocul din Florești, care a luat foc din cauza acestor familii din Pata Rât. […] Nu clujenii i-au deportat pe ț***** în Pata Rât. Nu românii clujeni fac cocioabe din cartoane și nailon și ghetouri întregi de astfel de cocioabe. Nu clujenii români fac caravane de PET-uri culese din tomberoane răscolite. […] Acea comunitate s-a format din propria ei voință și s-a grupat în jurul punctului lor central de interes, groapa de gunoi. Acesta este un fapt, aceasta este o realitate. Clujul nu va fi groapa voastră de gunoi, domnule Boc!”, a spus Vasile Cobzaru.
Problema locuințelor a ajuns la „confuzia cu băutura rom”
Ultimul discurs a luat o direcție neașteptată. Pornind de la proiectele de locuire din Cluj, vorbitorul a ajuns la istoria romilor, la India și la propunerea ca aceștia să fie numiți „indiromi”. A enumerat avantajele pe care le vedea în această denumire. La punctul trei, a explicat că ar elimina „confuzia cu băutura rom”.
„Poate că discursul meu o să fie un pic altfel, dar sper că va completa în mod inedit și armonios discursurile antevorbitorilor mei. […] Propunea un soi de rebranding etnic, înlocuirea termenului «rom» cu cel de «indirom». […] Această titulatură, să ne imaginăm cum ar fi, «indirom», nu a fost propusă la întâmplare. Ea reflectă rădăcinile istorice și legătura directă cu spațiul de origine al etniei, India. […] Reactualizarea acestei propuneri aduce două mari avantaje, sau chiar trei. Unu: claritate identitară. Recunoaște și cinstește originea istorică a etniei, ancorând-o în spațiul ancestral, India. Doi: eliminarea confuziei naționale și internaționale. Adică delimitează clar denumirea etniei de denumirea statului român sau de cea a capitalei Italiei, Roma, eliminând suprapunerile de termeni din actele oficiale și din presă. Și trei: chiar elimină confuzia cu băutura rom. […] Chiar în paralel cu denumirea din limba română de «ț****», pe care nu o considerăm că este un termen peiorativ și care este înrădăcinată de mult timp.” a spus Marius Moldovan.
Până atunci, problema apartamentelor sociale parcursese deja, în discursuri, drumul de la Cluj la Norvegia și Bruxelles. Acum ajunsese și la raftul cu băuturi.
Protestul s-a încheiat, dar întrebările despre locuințe au rămas fără răspuns. Cei 12 participanți au găsit timp pentru lozinci, zvonuri și predicții despre viitorii vecini. Pentru oamenii care locuiesc acum în Pata Rât, n-au găsit decât o propunere: să rămână acolo.
CITEȘTE ȘI:
