Sănătate

50.000 cazuri de AVC în România și doar 4 centre de trombectomie. Rafila, la Cluj: „Trebuie să existe mai multe. Acum, accesul la tratament e imposibil”

În România există 50.000 de cazuri de accident vascular cerebral (AVC) și numai 4 centre de trombectomie mecanică, procedură ce trebuie aplicată în primele ore de la debutul simptomelor. Prin noua Strategie Națională de Combatere a Bolilor Cerebrovasculare, prezentată miercuri la UMF Cluj, pacienții vor avea în curând mai mult acces la tratament, iar Clujul va avea un astfel de centru.

Evenimentul de lansare a procesului de elaborare a Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare, la UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca / Foto: monitorulcj.ro

 

 


În România, bolile cerebrovasculare sunt a doua cauză de deces și a treia cea mai frecventă cauză de dizabilitate (după bolile cardiovasculare și cancer).

 


Din cauza îmbătrânirii populației și a creșterii factorilor de risc comportamentali (alimentație, nivel de activitate și altele), este preconizată o creștere semnificativă a incidenței acestor boli în următorul deceniu.

„Vorbim astăzi despre o temă foarte importantă - lansarea Strategiei Naționale de Combatere a Bolilor Cerebrovasculare și Cardiovasculare. Acest demers este de o importantă vitală în țara noastră care are ca principale cauze de mortalitate aceste complicații. Sunt convinsă că ceea ce se va defini în strategie va schimba cu totul viitorul pacienților și al asistenței medicale a pacienților cu accident vascular cerebral acut. Și îmbunătățirea supraviețuirii și a stării acestora după AVC va fi cu totul altfel. Calitatea vieții pacienților va fi substanțial îmbunătățită. Era foarte necesară această strategie pentru că în România în primul rând se moare de complicații ale bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare. Deci este ceva ce trebuia să facem”, a declarat prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rector UMF Cluj-Napoca, la evenimentul de lansare a procesului de elaborare a Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare care a fost organizat la sediul universității.


Rectorul UMF Cluj-Napoca, prof. dr. Anca Buzoianu, și ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, la evenimentul de lansare a procesului de elaborare a Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare / Foto: monitorulcj.ro

Doar 4 centre care înlătură mecanic trombii

În anul 2019, la inițiativa medicilor neurologi din România și cu sprijinul World Stroke Organisation, Ministerul Sănătății a extins numărul de unități medicale speciale pentru tratamentul intervențional al accidentului vascular cerebral de la 10 la 43.

Prin acest program, pacienții care suferă de accidente vasculare cerebrale (AVC) ischemice pot beneficia de tratament prin tromboliză intravenoasă în primele 4 ore și jumătate de la debutul primelor simptome.


În ciuda acestui progres remarcabil ce contribuie zilnic la creșterea calității și speranței de viață a pacienților, în România există prea puține centre în care se poate realiza tratamentul endovascular al AVC prin trombectomie mecanică (doar 4 la nivel național).

„Subiectul discuției de astăzi se leagă de patologia cardiovasculară și cerebrovasculară. Discutăm despre boli care afectează foarte serios sănătatea, afectează capacitatea de muncă sau de a fi o persoană activă în societate. Aceste patologii sunt în mod evident răspunzătoare de cea mai mare mortalitate înregistrată. Sunt pe locul 1 la cauzele de mortalitate în țara noastră, însă ceea ce se întâmplă de un timp încoace în țara noastră este un lucru pozitiv.


Unitățile acestea care tratează infarctul miocardic acut sunt mai răspândite în România și au dus la câștiguri extraordinare din punct de vedere al supraviețuirii și al reluării activității normale a unei persoane care suferă de un infarct. În domeniul patologiei cerebrovasculare de tip trombotic lucrurile stau altfel, au evoluat, însă trebuie să le aducem cel puțin la același nivel ca în zona cardiovasculară din punct de vedere a accesului pacienților. Avem la nivel național circa 43 de centre care fac tromboliză și din păcate doar 4 care înlătură mecanic trombii. E clar că la nivel național trebuie să existe un acces mult mai mare pentru că intervenția în primele ore după instalarea accidentului vascular cerebral este esențială, în primele 4-5 ore de la apariția acestui eveniment nefericit. E clar că dacă ai doar 4 centre accesul este imposibil”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.

50.000 de cazuri de accident vascular acut, în România

În cadrul evenimentului a vorbit și prof. dr. Dafin Mureșan, directorul departamentului de neuroștiințe al UMF Cluj, despre patologia cerebrovasculară.

Specialistul a arătat, conform datelor oficiale, că în România există cel puțin 50.000 de cazuri de accident vascular acut și o incidență de 190 cazuri/100.000 de locuitori. Datele sunt îngrijorătoare:

„Eu o să mă refer la patologia cerebrovasculară fiindcă este un lucru foarte important. Avem cel puțin, din datele spitalicești, 50.000 de cazuri de accident vascular cerebral acut, ischemic, în România. În realitate cazurile sunt mai multe - suntem undeva, probabil, pe la 60-70 de mii, poate chiar mai mult. Avem o incidență de 190 la suta de mii, cu o prevalență de 833 la suta de mii de locuitori și cu o mortalitate de 157”, a declarat prof. dr. Dafin Mureșanu.

În ultimii ani, numărul pacienților pe care s-a efectuat tromboliza a crescut semnificativ, de la 467 pacienți în 2018, la 2650 pacienți în 2021, însă pentru trombectomie România are nevoie de mai multe centre.

Dr. Dafin Mureșanu spune că am avea nevoie de 15-20 de centre în care să se poată realiza tratamentul endovascular al AVC prin trombectomie mecanică în România (în prezent sunt doar 4), ca toți pacienții să aibă acces. Însă, este necesară și mai multă forță de muncă:

„În 2019 am făcut un mare salt. Între 2018 și 2019 avem o diferență de cazuri tromboliză de la 467 la 2300 - ce magnitudine de efect, câți pacienți au putut fi tratați prin această extindere a programului. Și în 2020 am ajuns la 2350 de pacienți, a fost pandemia pe capul nostru și totuși nu am scăzut, ci am crescut. Anul 2021 ne găsește cu 2650 de cazuri și cu o rată de tromboliză generală de 5,4 la sută ceea ce este extraordinar față de punctul nostru de plecare (0,1 în 2014). Trombectomia nu este de mare laudă, avem o mare nevoie. Pentru teritoriul și populația noastră ne-am încadra cu un număr de 15-20 de centre de trombectomie după standardele internaționale. Avem o problemă de acces la această competență. (...) Și degeaba ai palate dacă ele sunt goale. Va trebui să luăm măsuri urgente de a creea acces multidisciplinar la această competență. Ne dorim ca toți colegii de specialitate să poată să acceadă la această competență, fiecare pe domeniul lui foarte definit, ca să nu avem probleme de suprapunere”, a spus prof. dr. Dafin Mureșanu.

Recuperarea în neurologie, printre cele mai importante elemente

De asemenea, nevoia de servicii de recuperare neurologică post-AVC este slab deservită pe teritoriul României. Disponibilitatea acestor servicii este polarizată în jurul centrelor universitare, iar finanțarea prin Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este insuficientă.

„Recuperarea în neurologie este una dintre cele mai importante elemente. Este intervenția care poate rezolva foarte multe lucruri. Cred că aici suntem cel mai deficitați pentru că tratamentul bolnavului cerebrovascular, cel puțin, începe din primele minute și se termină poate după luni de zile sau poate nu se termină niciodată. E nevoie de o dinamică continuă de recuperare”, a mai adăugat dr. Mureșanu.

Parteneriat între universități și Ministerul Sănătății

În curând Ministerul Sănătății va semna un parteneriat cu Asociația Universităților de Medicină și Farmacie din România.

„Ne dorim un parteneriat cu profesioniștii și cei care formează generațiile de studenți, de tineri medici, în domenii de competență avansate. Trebuie să existe acest parteneriat pentru că România nu poate funcționa dacă mergem în direcții diferite, ori paralele. Programul de dezvoltare a politicii de resurse umane este programul prioritar din punctul meu de vedere. Gândiți-vă că facem investiții în clădiri, în echipamente, dar acestea trebuie gestionate de profesioniști calificați. Lucrul acesta se poate face numai în cadrul universităților de medicină și farmacie sau în cadrul unviersităților care au facultăți de medicină și farmacie (...) În lunile următoare o să vedeți deja primele acțiuni concrete”, a mai spus Alexandru Rafila.

În continuitate cu acest proiect început înaintea pandemiei, în luna septembrie 2022, cele mai puternice organizații din domeniul bolilor cerebrovasculare din lume (World Stroke Organisation – WSO, World Federation for Neurorehabilitation - WFNR, European Federation of Neurorehabilitation Societies - EFNR) s-au reunit din nou la Cluj-Napoca sub coordonarea Departamentului de Neuroștiințe al Universității de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu, pentru a semna un memorandum de înțelegere în vederea transferului de expertiză, cunoștințe și bune practici către sistemul de sănătate din România.

Rezultatele acestui demers vor fi concretizate prin elaborarea Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare (SNCBC) – proiect inițiat de Academia Română și Societatea de Neurologie din România (SNR), în colaborare cu Ministerul Sănătății, WSO, WFNR, EFNR împreună cu alte societăți de profil și cu sprijinul Administrației Prezidențiale.

Scopul dezvoltării și adoptării Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare (SNCBC) este de a crește nivelul de sănătate a populației din România prin informarea și implementarea unui plan comprehensiv de reformă în domeniul bolilor cerebrovasculare la nivel național, în congruență cu obiectivele Strategiei Naționale de Sănătate 2022-2027.

Principiile directoare ale strategiei:

  •  Descrierea magnitudinii problemei bolilor cerebrovasculare la nivel populațional, precum și a barierelor privind gestionarea adecvată a patologiilor asociate.
  •  Identificarea obiectivelor specifice de dezvoltare și optimizare a sistemului de sănătate relevante pentru bolile cerebrovasculare, precum și entitățile cheie în implementarea acestora.
  •  Restructurarea finanțării serviciilor de sănătate funcție de trasee ale pacienților.
  •  Consolidarea rețelei de tratament în fază acută a bolilor cerebrovasculare
  •  Actualizarea dovezilor ghidurilor internaționale și implementarea acestora în plan național
  •  Creșterea accesului la servicii de recuperare neurologică
  •  Dezvoltarea și implementarea unor programe eficiente de prevenție (primordială, primară, secundară și terțiară).
  •  Evaluarea implementării reformelor prin intermediul unor indicatori fiabili și ușor de apreciat.

Dezvoltarea strategiei va porni la expertiza societăților profesionale din domeniul neurologiei și a altor specialități relevante. Materialele vor beneficia de consultarea activă și exhaustivă a actorilor din sistemul de sănătate din România. 

În final, viziunea Strategiei Naționale de Combatere a Bolilor Cerebrovasculare va reuni și integra recomandările într-un document cadru ce va servi drept reper la nivel de politici de sănătate pentru inițiative de reformă în acest domeniu la nivel național.

CITEȘTE ȘI:

Medic cardiolog: ”Bolile cardiovasculare pot fi prevenite, dar pacienții în vârstă ajung în general tardiv la cabinet”. Află ce investigații e bine să faci din timp!

Neurolog clujean, semnal de alarmă: Traumatismele cranio-cerebrale sunt în creştere

UMF “Iuliu Hațieganu”, partener în proiectul european NeurotechRI, dedicat cercetării și inovării în domeniul neuroștiințelor

Ultimele Stiri
abonare newsletter