Administrație
Cluj-Napoca a atras 194,6 milioane de euro din PNRR și programe UE. Unde au ajuns banii
Primăria Cluj-Napoca menționează în bilanț proiecte atrase și implementate de 194,6 milioane de euro prin PNRR și programele UE 2021-2027. Cea mai mare parte din bani a ajuns în educație, mobilitate, infrastructură și mediu.
Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca | Foto: Valentina PRELIPCEAN / monitorulcj.ro
194,6 milioane de euro este valoarea proiectelor pe care Primăria Cluj-Napoca le trece în bilanț ca fiind atrase și implementate prin PNRR și prin programele europene aferente perioadei 2021-2027. Cea mai mare parte a banilor a mers către educație, mobilitate, infrastructură și proiecte de mediu.
Conform bilanțului publicat de Emil Boc, din această sumă, 125,8 milioane de euro sunt proiecte finanțate prin PNRR, iar alte 68,8 milioane de euro provin din programele UE 2021-2027. În cifre, aproape jumătate din întregul bilanț este legată de școli, creșe și grădinițe: 92,3 milioane de euro pentru 43 de corpuri de infrastructură educațională care deservesc aproximativ 14.000 de elevi și copii. Restul banilor se împart între transportul public, Centura Metropolitană, Park & Ride, Parcul Feroviarilor, colectarea selectivă a deșeurilor și renovarea energetică a unor blocuri.
125,8 milioane de euro prin PNRR. Unde au ajuns aproape jumătate din bani
Cei 125,8 milioane de euro din PNRR reprezintă proiectele incluse de administrația locală în Planul Național de Redresare și Reziliență, mecanismul prin care România a accesat finanțare europeană pentru investiții și reforme după criza provocată de pandemia de COVID-19.
La Cluj-Napoca, cea mai mare felie din această finanțare a mers către educație, din totalul PNRR, 92,3 milioane de euro au fost pentru școli, creșe, grădinițe, săli de sport, cantine și alte obiective de infrastructură educațională. Sunt, în total, 43 de corpuri de infrastructură care ar urma să deservească aproximativ 14.000 de elevi și copii.
În lista investițiilor educaționale apar proiecte în mai multe școli și licee din oraș, între acestea fiind Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși”, Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică „Octavian Stroia”, Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță”, Liceul Teoretic „Alexandru Papiu-Ilarian”, Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, Școala Gimnazială „Nicolae Bălcescu”, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”, Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr”, Școala Gimnazială „Onisifor Ghibu” și Școala Gimnazială „Ioan Bob”, dar și în mai multe creșe și grădinițe.
Un exemplu bun al acestui bilanț este Școala Gimnazială „Octavian Goga”, unde investiția anunțată de Primărie s-a ridicat la aproximativ 3,5 milioane de euro. Lucrările au inclus modernizarea celor 11 săli de clasă, termoizolarea clădirii, lucrări la acoperiș, instalații și sisteme de ventilație, iar în februarie 2026 cei 285 de elevi au revenit în clădirea modernizată.
Un alt proiect finalizat în această perioadă este renovarea energetică a corpului C2 – Școală al Colegiului Tehnic „Anghel Saligny”. Investiția a avut o valoare totală de peste 14,2 milioane de lei, iar proiectul s-a derulat între ianuarie 2023 și august 2026.
În Borhanci, lucrurile stau ceva mai diferit. Hubul educațional aflat în dezvoltare este o investiție mult mai mare, de aproximativ 100 de milioane de euro, care combină surse europene, fonduri guvernamentale și bani din bugetul local. Potrivit Primăriei, aproximativ 20 de milioane de euro provin din finanțări europene, inclusiv PNRR și programe regionale, 4 milioane de euro reprezintă sprijin guvernamental, iar cea mai mare parte, aproximativ 76 de milioane de euro, este suportată din bugetul local. Complexul include școală, liceu, creșă, grădiniță, sală de sport, bază sportivă, piscină și alte funcțiuni.
Conform bilanțului, după educație, următoarea mare investiție a fost mobilitatea, cu 19,25 milioane de euro. Aici intră proiecte pentru transportul public, stații și digitalizarea CTP. Alți 10,5 milioane de euro au fost alocați pentru colectarea selectivă a deșeurilor, inclusiv centre de aport voluntar și insule ecologice. Pentru eficiența energetică a blocurilor de locuințe sunt trecute alte 3,75 milioane de euro.
Alte 68,8 milioane de euro prin programele UE 2021-2027. „Unde este Europa?”
Separat de PNRR, administrația locală trece în bilanț 68,8 milioane de euro provenite din programele europene aferente perioadei 2021-2027.
Cea mai mare sumă din această categorie este legată de Centura Metropolitană. Pentru Tronsonul I Cluj-Florești sunt trecute 23 de milioane de euro. Este vorba despre segmentul dintre Cluj-Napoca și Florești inclus în proiectul Centurii Metropolitane, una dintre investițiile majore de infrastructură rutieră din zona municipiului.
Alți 18,3 milioane de euro merg către achiziția de autobuze electrice articulate de 18 metri și stațiile de încărcare aferente. Suma se adaugă celor 19,25 milioane de euro trecute la capitolul mobilitate din PNRR.
Pentru Park & Ride Aeroport sunt prevăzuți 18,5 milioane de euro. Parcul Feroviarilor, una dintre investițiile de regenerare urbană ale municipiului, apare în același bilanț cu o finanțare de 9 milioane de euro.
Cele patru proiecte însumează exact cele 68,8 milioane de euro trecute de administrația locală la capitolul programe UE 2021-2027: 23 de milioane pentru Centura Metropolitană, 18,3 milioane pentru autobuze și stații de încărcare, 18,5 milioane pentru Park & Ride și 9 milioane pentru Parcul Feroviarilor.
Conform primarului Emil Boc, în cazul proiectelor finanțate prin programele UE 2021-2027, contribuția europeană este de 85%, iar restul de 15% este asigurat din fonduri naționale și locale, potrivit bilanțului prezentat de administrația locală.
„Am investit 125,8 milioane euro în infrastructură educațională modernă pentru copiii noștri, creșe, grădinițe, școli, în transport public verde”, a transmis Emil Boc.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
