Administrație
Magistrala Cluj-Oradea și secțiunea Nădășelu - Poarta Sălajului din Autostrada Transilvania NU pierd banii din PNRR.
Calea ferată Cluj-Oradea și secțiunea Nădășelu - Poarta Sălajului, parte din Autostrada Transilvania, nu vor pierde banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potriviti Ministerului Transporturilor.
Magistrala 300 Cluj-Napoca - Oradea - Frontieră Ungaria nu pierde banii din PNRR | Foto: monitorulcj.ro
România nu pierde niciun euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinat sectorului transporturilor după ce, în urma discuțiilor tehnice purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, s-a stabilit că proiectele care rămân în PNRR vor fi finanțate integral din fonduri europene, fără a mai necesita cofinanțare din bugetul de stat, a anunțat marți Ministerul Transporturilor.
„Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) anunță că România nu pierde niciun euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinat sectorului transporturilor. În urma discuțiilor tehnice purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, s-a stabilit că proiectele care rămân în PNRR vor fi finanțate integral din fonduri europene, fără a mai necesita cofinanțare din bugetul de stat. Mai mult, ajustările financiare necesare - determinate de creșterile de prețuri la materialele de construcție, energie și carburant - vor fi acoperite din fonduri europene, conform prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 64/2022”, se precizează într-un comunicat al instituției.
Proiectele Transilvaniei NU pierd banii din PNRR
Pe infrastructură feroviară rămân finanțate din PNRR toate cele 4 loturi ale tronsonului CF Cluj - Episcopia Bihor și un lot din tronsonul CF Arad - Timișoara - Caransebeș (Lugoj - Timișoara).
La Magistrala Cluj-Oradea, lucrările pe cei 166,5 km de traseu feroviar au fost împărțite pe patru segmente:
- Lotul 1: Cluj Napoca – Aghireșu (30,41 km);
- Lotul 2: Aghireșu – Poieni (36,53 km);
- Lotul 3: Poieni – Aleșd (52,74 km);
- Lotul 4: Aleșd – Frontieră Ungaria (46,74 km).
Acum câteva luni, Asociația Pro Infrastructură anunța că există șanse ca primele două tronsoane dinspre Cluj să fie deschise circulației.
„Dacă pe primele două tronsoane dinspre Cluj-Napoca sperăm să se reia circulația în prima parte a anului viitor, inițial pe tracțiune diesel, pe celelalte două doar putem visa la trafic pe ambele fire la final de 2026”, semnala recent Asociația Pro Infrastructura într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook.
România nu trebuie să dea 2,3 miliarde de euro înapoi
În privința proiectelor care au fost excluse parțial sau total din PNRR, MTI subliniază că nu va fi returnată nicio sumă deja cheltuită astfel că România nu va rambursa cei 2,3 miliarde de euro investiți până în prezent în proiectele deja finalizate sau aflate în stadiu avansat de execuție.
Printre acestea se numără: Secțiunea Nădășelu - Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania); Autostrada Buzău - Focșani (A7) - finalizată și deschisă circulației; Lotul 1 al Autostrăzii Ploiești - Buzău (A7) - finalizat și dat în circulație; Secțiunile Leghin - Moșca și Târgu Mureș - Miercurea Nirajului (A8); ; Loturile 1, 3 și 4 din tronsonul CF Arad - Timișoara - Caransebeș.
Pe infrastructura rutieră, proiectele care rămân finanțate 100% din PNRR sunt Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focșani - Pașcani, și Autostrada Lugoj - Deva (A1), secțiunile D și E (tunelurile de la Margina - Holdea).
Toate aceste proiecte vor fi continuate și duse la bun sfârșit prin Programul Transport 2021-2027 sau din alte surse europene, convenite împreună cu Comisia Europeană, precizează MTI.
„Proiectele importante pentru România merg mai departe, cu finanțare europeană. Deciziile luate în dialog cu Comisia Europeană asigură predictibilitate și continuitate în investițiile din infrastructură, iar românii vor beneficia de ele, fără povara unei cofinanțări din bugetul național”, a declarat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, citat în comunicat.
El a subliniat, din nou, că modificările privind finanțarea prin PNRR nu sunt cauzate de erori administrative sau de slaba gestionare a proiectelor ci de anumite necorelări tehnice între sistemul european de achiziții (JOUE) și cel național (SICAP), în special privind vizibilitatea publicării unor erate.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
