Administrație
Creștere cu 21% a numărului proiectelor pentru construcția de spații verzi. Proiectul Parcului Est propulsează Clujul pe primul loc în țară
Numărul proiectelor începute în 2022 pentru construcția de spații verzi și pietonale a crescut cu peste 20%, iar județul Cluj se află în top cu cele mai multe inițiative.
96 de milioane de euro pentru amenajarea celui mai mare parc din Cluj-Napoca / FOTO: Randare arhitecți
Numărul proiectelor începute la nivel naţional în 2022 pentru construcţia de spaţii verzi şi pietonale, a crescut cu 21%, până la 377, arată datele IBC Focus, publicate miercuri. Conform raportului citat, topul judeţelor în care au fost identificate cele mai multe investiţii în spaţii verzi sunt Cluj, Bihor, Hunedoara, Timiş, Constanţa şi municipiul Bucureşti.
Din punct de vedere valoric, cele mai mari investiţii pentru construcţia de spaţii verzi şi pietonale (29% din total) au fost începute în Cluj, la mare distanţă faţă de Bucureşti, Braşov, Constanţa şi Bihor.
Parcul Est „propulsează Clujul” în top
Proiectul care propulsează Clujul din punct de vedere valoric este „Amenajarea celui mai mare parc din istoria Clujului” şi reprezintă o investiţie de 475 milioane de lei (circa 96 milioane de euro). Acesta este, de fapt, şi cel mai mare proiect din punct de vedere financiar identificat de IBC Focus în ultimele 12 luni, la nivel naţional. Este vorba de Parcul Est, iar durata realizării obiectivului este estimată la 24 de luni de la momentul emiterii ordinului de începere a lucrărilor.
Potrivit calendarului estimat în studiul de fezabilitate, clujenii s-ar putea bucura de noul parc începând cu luna octombrie a anului 2025.
Investiția este compusă din următoarele obiecte:
- Amenajarea biotopului zonă umedă, a zonelor sale de acces și de protecție - 188.127 mp
- Amenajarea culoarului văii Becaș între Strada Sopor și Calea Someșeni - 108.416 mp
- Amenajarea lacului 3, a zonelor sale de acces și de protecție - 86.815 mp
- Amenajarea zonei de grădină publică urbană a parcului - 157.092 mp
Proiectul prevede și amenajarea de facilități sportive: construirea unei săli de sport, a unei săli de evenimente, dar și a unui teren de fotbal cu gazon hibrid, a 6 terenuri de tenis de câmp pe zgură, a 3 terenuri de baschet și a unor piste de alergare. În viitorul parc vor fi plantați un număr de 5.295 de arbori noi.
Principalele obiective ce se urmăresc prin realizarea investiției sunt:
- Realizarea celui mai mare parc al municipiului Cluj-Napoca:
- Accesibilizarea parcului și crearea de legături cu toate vecinătățile sale, cu o atenție deosebită pentru pietoni și pentru mijloace de circulație nemotorizate
- Amenajarea peisajeră a funcțiunilor de grădină publică cu toate dotările și echipamentele necesare (alei, locuri de odihnă, terenuri de joacă, locuri pentru activități sportive adecvate etc.);
- Punerea în valoare a luciurilor de apă: lacuri, canale și pârâul Becaș;
- Protejarea biotopului valoros pe amplasament și accentuarea biodiversității;
- Ameliorarea și extinderea sistemului hidrografic al mlaștinii prin curățarea canalelor existente acolo unde este cazul precum și crearea unor noi canale;
- Renaturalizarea albiei pârâului Becaș și accentuarea coridoarelor verzi ecologice;
- Activarea parcului prin amplasarea unui pavilion multifuncțional cu funcțiune sportivă și culturală;
- Crearea unei game de dotări diversificate funcțional precum edicule, umbrare, toalete publice, puncte de alimentație publică, puncte informative, pavilioane pentru observarea păsărilor etc.
- Crearea unui sistem de iluminat articulat, sensibil și atmosferic;
- Crearea unui sistem de piese de mobilier în acord cu abordarea naturalistă;
- Utilizarea unor soluții tehnice care permit circuitul natural al apei în natură, cu efecte benefice asupra regimului apelor subterane și asupra florei și faunei;
- Îmbunătățirea factorilor ambientali și ecologici, inclusiv reducerea emisiilor de CO2.
Tendinţă: autoritățile încearcă o rezolvare parţială a traficului care sufocă marile oraşe
În cea mai mare parte, investiţiile mari derulate la nivel naţional sunt realizate prin accesarea fondurilor europene de către autorităţile locale.
Totodată, 35% din totalul investiţiilor monitorizate în ultimul an sunt în faza de construcţie, iar două treimi dintre acestea se află în diverse faze premergătoare construcţiei (proiectare sau autorizare).
„O altă tendinţă remarcată este faptul că autorităţile încearcă o rezolvare parţială a traficului care sufocă marile oraşe. Exemple în acest sens sunt în proiectele noi din Sibiu (amenajarea malului Cibinului), Cluj (amenajarea malului Someş), Bucureşti (Parcul liniei). Deşi marile oraşe ale României fac un paşi pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin reamenajarea de spaţii verzi şi pietonale, o problemă se observă în aglomerările urbane învecinate municipiilor unde aceste spaţii încă nu sunt o prioritate. Foarte puţine proiecte au fost identificate în zonele imediat învecinate marilor oraşe, deşi construcţiile rezidenţiale de blocuri şi case care se realizează în aceleaşi zone sunt semnificative”, se precizează în analiza de specialitate. O astfel de aglomerare regăsim în Florești.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
