Actualitate
A fost prelungită interdicția softurilor rusești în instituțiile publice din România. Mircea Abrudean: „Securitatea națională nu este negociabilă”.
Președintele Senatului, clujeanul Mircea Abrudean, a spus că prelungirea interzicerii software-urilor rusești în instituțiile publice din România reprezintă un pas important pentru securitatea cibernetică a țării noastre.
Președintele Senatului, clujeanul Mircea Abrudean: „România nu își poate permite breșe de securitate”| Foto: senat.ro
Senatul a adoptat, luni, 26 octombrie 2026, în plen, o propunere legislativă prin care se prelungește până la 31 decembrie 2035 interdicția achiziționării, instalării și utilizării de către autoritățile publice a produselor și serviciilor software din Rusia pentru protecția sistemelor informatice ale acestor instituții, în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina.
Prelungirea interdicției softurilor rusești în instituțiile publice, „un pas important pentru securitatea cibernetică a României”
Președintele Senatului, clujeanul Mircea Abrudean (PNL) a spus că prin această lege, infrastructura informatică a statului român este protejată în fața riscurilor de securitate cibernetică.
„Un pas important pentru securitatea cibernetică a României. Am adoptat Plenul Senatului o măsură esențială pentru siguranța națională: prelungirea interdicției de achiziție, instalare și utilizare a produselor și serviciilor software rusești în instituțiile publice până la 31 decembrie 2035”, a scris Mircea Abrudean, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Au fost înregistrate 104 voturi „pentru” și unul „împotrivă”.
Clujeanul a precizat că prelungirea interdicției asigură continuitatea cadrului de protecție înainte de expirarea termenului inițial care era 31 decembrie 2026.
El a explicat de ce prelungirea interdicției reprezintă o decizie critică.
Mircea Abrudean: „România nu își poate permite breșe de securitate”
„Pentru că războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă se poartă la fel de violent și în spațiul cibernetic. România nu își poate permite vulnerabilități tehnologice sau breșe de securitate în infrastructura critică. Securitatea națională nu este negociabilă, iar România trebuie să rămână ferm ancorată alături de partenerii săi din NATO și Uniunea Europeană în combaterea tuturor formelor de agresiune hibridă”, a explicat Mircea Abrudean.
Legea merge mai departe la Camera Deputaților.
Potrivit Legii 354/2022, al cărei termen a fost prelungit luni, de Senat, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), alături de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), Serviciul Român de Informații (SRI), Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Serviciul de Protecție și Pază (SPP) și de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS), are un rol activ în identificarea produselor și serviciilor care fac obiectul acestei legi.
CITEȘTE ȘI:
