Actualitate

Modificarea Legii avocaturii și a Codului civil generează controverse: Contabilii autorizați din România denunță un „monopol profesional” pregătit de parlamentari

Un proiect de modificare a Legii avocaturii și a Codului civil, inițiat de zece parlamentari, inclusiv doi foști miniștri ai Justiției, cu impact direct asupra contractelor încheiate de firme și a consultanței juridice, este contestat de experții și contabilii autorizați din România, care cer retragerea propunerii legislative.

Modificarea Legii avocaturii și a Codului civil generează controverse: Contabilii autorizați din România denunță un „monopol profesional” pregătit de parlamentari| Foto: DepositPhotos.com Modificarea Legii avocaturii și a Codului civil generează controverse: Contabilii autorizați din România denunță un „monopol profesional” pregătit de parlamentari| Foto: DepositPhotos.com

 

 


Inițiativa legislativă de modificare a Legii nr. 51/1995 privind profesia de avocat și care completează Codul civil reglementează strict consultanța juridică în contextul avansului inteligenței artificiale (AI), iar contractele pentru care legea cere forma scrisă ar urma să fie întocmite de avocat.

„Răspunsul la un algoritm care redactează contracte fără răspundere nu e să-l faci infractor pe omul care le redactează cu răspundere. Răspunsul e o definiție precisă a consultanței juridice, care să prindă prestatorul anonim și să lase în pace profesiile conexe care lucrează la vedere”, semnala recent fostul membru CSM Adrian Toni Neacșu într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook. 


CITEȘTE ȘI: 
Șefa DIICOT, Alina Albu: „Inteligența artificială ar putea fi folosită de procurori în anchete”. Cât ar costa?

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) semnalează că dezvoltarea unei profesii nu se poate realiza prin limitarea competențelor celorlalte profesii și prin restrângerea libertății economice.

„Considerăm inacceptabil ca, sub pretextul consolidării unei profesii și al protejării beneficiarilor serviciilor sale, să fie promovate modificări legislative care pot transforma activități exercitate legal de profesioniști din domenii diferite în activități rezervate unei singure profesii”, semnalează experții și contabilii autorizați din România, care cer public parlamentarilor inițiatori retragerea acestei propuneri legislative.


Modificarea Legii avocaturii și a Codului civil generează controverse: Contabilii autorizați din România denunță un „monopol profesional” pregătit de parlamentari

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) își exprimă profunda îngrijorare și dezaprobarea fermă față de propunerea legislativă B563/2026 pentru modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și a Codului civil, prin care se urmărește extinderea activităților rezervate avocaților, cu riscul restrângerii competențelor recunoscute prin lege altor profesii reglementate.

„Experții contabili, contabilii autorizați, consultanții fiscali, auditorii financiari, practicienii în insolvență, evaluatorii autorizați și numeroși alți profesioniști își desfășoară activitatea în baza unor competențe recunoscute prin lege. Ei aplică permanent norme juridice specifice domeniilor lor, formulează opinii profesionale, oferă recomandări și contribuie la fundamentarea deciziilor economice.
A pretinde că furnizarea unei opinii sau a unui sfat individualizat, fundamentat pe aplicarea normelor de drept, ar trebui să constituie, prin natura sa, o activitate rezervată avocatului înseamnă a desconsidera competențele conferite prin lege celorlalte profesii și rolul acestora în funcționarea economiei”, semnalează CECCAR într-un apel public lansat miercuri.


Proiectul a fost depus la Parlament în 14 octombrie, în procedură de urgență, fiind inițiat de Daniel Fenechiu, vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România, alături de senatorii Cosmina Cerva, Titus Corlățean, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, Elena-Simona Spătaru, Nicolae Vlahu, Ion-Cristinel Rujan și Robert-Marius Cazanciuc, precum și deputații Adriana Diana Tușa și Ciprian-Minodor Dobre, potrivit UNBR. 

Proiectul a generat controverse în spațiul public, fiind criticat de asociațiile de profil care semanlează că noile prevederi extind excesiv activitățile rezervate avocaților, iar ambiguitățile din textul de lege propus pot genera restricții nejustificate pentru cetățeni și firme. 


CECCAR: Aplicarea legii nu este monopolul avocatului

Potrivit experților și contabililor autorizați din România aplicarea legii nu trebuie să devină „monopolul avocatului”: 

„Un contract sau un act de constituire ori de reorganizare a unei societăți nu reprezintă doar un ansamblu de clauze juridice. Acesta reflectă decizii economice, implicații financiare, tratamente contabile și consecințe fiscale care necesită competențele altor profesioniști. A transforma competența privind redactarea formei juridice într-un drept exclusiv asupra activităților profesionale aferente operațiunii înseamnă a ignora substanța economică a acesteia și contribuția esențială a celorlalte profesii. Competența asupra formei juridice nu poate conferi un monopol asupra substanței economice”, semnalează CECCAR. 

Iniţiativa legislativă este propusă într-un moment în care noile instrumente digitale şi inteligenţa artificială extind capacitatea de analiză şi accelerează colaborarea interdisciplinară.

„Într-o economie în care inteligența artificială extinde accesul la cunoaștere și capacitatea de analiză, este anacronic să rezervi exclusiv avocaților activități care în prezent pot fi exercitate și de alți profesioniști. O asemenea abordare creează premisele unei dependențe artificiale de o singură profesie, în contradicție cu evoluția tehnologică, libertatea de alegere a beneficiarilor și nevoia de servicii tot mai competitive”, menționează sursa citată. 

Reprezentanții contabililor din România arată că modernizarea profesiilor nu se realizează prin ridicarea unor noi bariere legislative, ci prin dezvoltarea competențelor, adoptarea tehnologiilor emergente, consolidarea responsabilității profesionale și creșterea valorii oferite beneficiarilor: 

„Companiile românești au nevoie de reducerea birocrației, de servicii profesionale accesibile și competitive și de libertatea de a alege specialiștii de care au nevoie. Nu de noi monopoluri profesionale și de costuri impuse prin lege.

O reglementare care poate obliga întreprinderile să recurgă la serviciile unei anumite categorii profesionale, inclusiv pentru activități care pot fi exercitate legal și competent de alți specialiști, riscă să afecteze tocmai eficiența economică și competitivitatea pe care politicile publice ar trebui să le susțină”, potrivit informării publicate de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România

În acest context, CECCAR solicită retragerea propunerii legislative și reluarea oricărei inițiative de modificare a cadrului profesional numai pe baza unei fundamentări obiective, a unei evaluări reale a impactului economic și concurențial și a consultării tuturor profesiilor ale căror competențe pot fi afectate.

Contracte realizate de avocați și asistarea obligatorie în cazul procedurii de divorț 

După cum arată fostul membru CSM, Adrian Toni Neacșu, reglementarea activității platformelor care oferă servicii și consultanță juridică reprezintă un pas necesar, însă anumite aspecte promovate prin inițiativa legislativă trebuie clarificate, altfel riscă să genereze complicații de natură juridică. 

„Textul-cheie e un nou alineat la art. 1241 din Codul civil: când legea cere forma scrisă pentru un contract, «înscrisul constatator se întocmește de avocat». Prin art. 309 din Codul de procedură civilă, forma scrisă e cerută pentru dovada oricărui act peste 250 de lei. Deci contractele de muncă, actele constitutive ale firmelor, cesiunile de părți sociale, garanțiile, leasingul, creditele, contractele comerciale curente și actele lor adiționale ar intra, toate, în această regulă”, notează Adrian Toni Neacșu în mesajul citat. 

Într-o reacție publică, UNBR susține că proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 nu impune intervenția avocatului pentru orice contract al unei firme.

O altă prevedere vizează asistarea obligatorie a soților în procedurile de divorț, atunci când există copii minori:

„Mai e o dispoziție care ar trebui să îngrijoreze familiile: asistarea obligatorie a ambilor soți de către avocat la orice divorț în care există copii minori, inclusiv la divorțul prin acord și la cel notarial. 

În 2025 au fost 21.479 de divorțuri, patru din cinci prin acord, circa 9.000 cu copii minori. Deci până la 18.000 de onorarii pe an, plătite de familii cu venituri medii, pentru că ajutorul public judiciar acoperă doar veniturile sub 25% din salariul minim pe membru de familie. Curtea Constituțională a declarat neconstituțional exact acest mecanism, avocatul obligatoriu fără gratuitate reală, prin Deciziile nr. 462/2014 și 485/2015”, menționează sursa citată. 

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: DepositPhotos.com

CITEȘTE ȘI:

Inteligența artificială, parte din viața românilor: 7 din 10 adulți folosesc instrumente de inteligență artificială, dar jumătate nu recunosc un text scris de AI

Șefa DIICOT, Alina Albu: „Inteligența artificială ar putea fi folosită de procurori în anchete”. Cât ar costa?

Ultimele Stiri
abonare newsletter