Actualitate
Instanța supremă decide, după multiple amânări, în cazul restanțelor salariale de 1 miliard de euro ale magistraților
Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță joi, după șase amânări, în recursul Guvernului și Ministerului Finanțelor împotriva sentinței care îi obliga să asigure plata restanțelor salariale ale judecătorilor.
Instanța supremă decide, după multiple amânări, în cazul restanțelor salariale de 1 miliard de euro ale magistraților| Foto: gov.ro / Facebook, Înalta Curte de Casație și Justiție
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) este așteptată să se pronunţe joi, după şase amânări, în procesul pe care l-a câştigat în primă instanţă cu Guvernul şi Ministerul Finanţelor pentru neplata restanțelor salariale ale magistraților, ca urmare a majorărilor stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
CITEȘTE ȘI:
CCR a respins sesizarea lui Ilie Bolojan privind restanțele salariale de 4,8 miliarde de lei ale magistraților
Miercuri, Curtea Constituţională a României (CCR) a respins ca inadmisibilă cererea depusă de Ilie Bolojan pentru soluţionarea conflictului juridic între Guvern şi ÎCCJ.
Instanța supremă decide, după șase amânări, în cazul restanțelor salariale de 1 miliard de euro ale magistraților
La începutul lunii mai, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor.
Miza acestui proces este de aproximativ 5 miliarde de lei.
CITEȘTE ȘI:
Instanța Supremă amână încă o dată decizia în procesul pentru restanțele salariale ale magistraților. Care este noul termen?
Guvernul a susținut că instanța s-a substituit puterilor executivă și legislativă în stabilirea priorităților bugetare. CCR a apreciat însă că sesizarea urmărea, în realitate, contestarea unei hotărâri judecătorești, lucru posibil doar prin căile legale de atac. Recursul ÎCCJ poate confirma sau modifica decizia Curții de Apel.
Curtea de Apel a mai stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, adică 48 de milioane de lei, dar și cu amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Instanța condusă de Lia Savonea a dat Executivul în judecată pentru bani
La finalul lunii martie, Înalta Curte de Casație și Justiție dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor, în contencios administrativ, pentru amânarea plății unor drepturi salariale restante ale magistraților.
CITEȘTE ȘI:
Curtea de Apel București obligă Guvernul să plătească restanţele salariale către magistraţi: amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Sumele suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte - condusă atunci de Corina Corbu - și Parchetul General - condus de Alex Florența - au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanțelor.
Guvernul a decis însă amânarea unei părți din aceste plăți și a redirecționat fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
