Actualitate

Noul Cod al urbanismului: proceduri simplificate și responsabilizarea comună a beneficiarilor și proiectanților

Noul Cod al urbanismului a fost publicat în Monitorul Oficial și urmează să intre în vigoare în termen de 15 zile. Reglementările vin cu modificări semnificative în domeniul urbanismului, de la proceduri simplificate la responsabilizarea comună a executanților lucrărilor, proiectanților și beneficiarilor.

Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) a fost publicat în Monitorul Oficial și va intra în vigoare în 15 zile calendaristice.

Noua legislație introduce proceduri simplificate pentru numeroase lucrări cu impact redus și reprezintă una dintre cele mai ample reforme realizate în ultimii ani în domeniul urbanismului și construcțiilor, potrivit Ministerului Dezvoltării.

CITEȘTE ȘI: 
Emil Boc, misiune pentru urbaniștii clujeni: „Codul urbanismului și schimbările climatice: Să fiți primii din această țară care dați ora exactă cu privire la orașul viitorului”.

Recent, edilul Clujului Emil Boc le-a cerut urbaniștilor din Primărie adoptarea unor proceduri clare în contextul noilor reglementări din urbanism și pregătirea „orașului viitorului” din perspectiva schimbărilor climatice. 

Noul Cod al urbanismului: proceduri simplificate și responsabilizarea comună a beneficiarilor și proiectanților

Unul dintre elementele esențiale urmărite de Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) vizează procedurile simplificate, prin excluderea birocratizării excesive la anumite tipuri de lucrări și prin responsabilizarea beneficiarilor, proiectanților și executanților, potrivit Ministerului Dezvoltării. 

Astfel, pentru anumite categorii de lucrări, Codul introduce trei mecanisme simplificate în relația cetățeanului cu primăriile în ceea ce privește anumite lucrări de amenajare interioară, exterioară și de construire: 
*lucrări care pot fi realizate fără formalități de autorizare, 
*lucrări care pot fi executate în baza unui plan de amplasament  
*lucrări pentru care este necesară doar notificarea autorității locale.

Unele lucrări nu vor mai avea nevoie de autorizație

În plus față de prevederile deja existente, prin care se puteau executa anumite lucrări fără autorizație de construire, vor mai putea fi realizate fără autorizație, printre altele, și: 
*montarea sistemelor individuale de încălzire, prepararea apei calde și climatizare; 
*montarea sistemelor fotovoltaice și a panourilor solare pentru consum propriu, în condițiile prevăzute de lege; 
*anumite pergole, terase exterioare demontabile, ziduri de sprijin și scări de acces în interiorul proprietății; 
*anumite branșamente și racorduri realizate în limitele proprietății.

O noutate importantă privește și construcțiile-anexă aferente locuințelor unifamiliale din mediul rural, care vor putea fi realizate fără autorizație dacă nu depășesc cumulat 20 de metri pătrați și respectă reglementările urbanistice locale.

Codul simplifică, de asemenea, procedurile pentru amplasarea unor sisteme automate de colectare și livrare a trimiterilor poștale, pentru servicii de curierat, pentru anumite lucrări de infrastructură și amenajare, precum și pentru intervenții destinate securității la incendiu.

„Eliminarea autorizației pentru aceste categorii de lucrări nu înseamnă eliminarea obligației de respectare a normelor în domeniu. Beneficiarii, proiectanții și executanții trebuie să respecte reglementările urbanistice, cerințele tehnice privind calitatea în construcții, legislația de mediu, regulile privind protejarea patrimoniului și celelalte acte normative aplicabile. 
Răspunderea pentru respectarea acestor cerințe revine beneficiarului, în solidar cu proiectanții și executanții”, a precizat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, potrivit sursei citate. 

Pentru lucrările pentru care Codul instituie această obligație, recepția la terminarea lucrărilor rămâne obligatorie, iar documentația tehnică trebuie inclusă în cartea tehnică a construcției și în Registrul Național al Construcțiilor, fiind mandatorie elaborarea unui proiect întocmit de specialiști și în cazul acestor lucrări.

În zonele construite protejate, lucrările fără formalități vor putea fi realizate numai în condițiile în care regulamentul local de urbanism permite acest lucru.

„Pentru intervențiile simple, cetățeanul nu va mai fi obligat să parcurgă proceduri administrative disproporționate față de complexitatea lucrării, iar autoritățile locale își vor putea concentra resursele asupra proiectelor cu impact asupra dezvoltării urbane și asupra siguranței construcțiilor”, a subliniat ministrul Cseke Attila.

Noul Cod al Urbanismului include reglementări care, până acum, erau prevăzute de 21 de acte normative distincte.

Astfel, în marile oraşe, dezvoltatorii care construiesc peste 500 de unităţi locative vor contribui la infrastructura edilitară locală prin plata unei taxe, din care se vor putea construi grădiniţe, creşe, şcoli şi alte investiţii în infrastructura pentru viitorii locatari. 

Codul Urbanismului nu modifică legislaţia spaţiilor verzi, prevederile legate de protejarea acestora se menţin în vigoare. Astfel, spaţiile verzi nu vor fi diminuate, potrivit Ministerului Dezvoltării.

Legea prevede introducerea Registrului Naţional al Construcţiilor, noi reglementări pentru certificarea firmelor din construcţii menite să asigure creşterea calităţii în domeniu, dar şi simplificarea procedurilor pentru lucrări de mică amploare. Proiectanţii şi toţi specialiştii implicaţi în avizare vor avea răspundere legală conform noului cod.

Emil Boc: „Cum gândim orașul viitorului din perspectivă urbanistică?”

Săptămâna trecută, în cadrul ședinței Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU), primarul Emil Boc a cerut adaptarea noilor reglementări din urbanism și pregătirea unor proceduri clare pentru dezvoltarea orașului: 

„Acum vine noul Cod al urbanismului: trebuie să vedeți cum formalizăm în reguli și proceduri ce scrie acolo. 

Și doi: e de ordinul evidenței ce se întâmplă în viața noastră – trebuie să pregătim orașul viitorului, din perspectiva schimbărilor climatice.(…).Cum pregătim clădirile viitorului, cum le autorizăm, care sunt noutățile pe care trebuie să la aibă? Cum gândim orașul viitorului din perspectivă urbanistică? Vă resetați toate regulile jocului. Ce a fost valabil acum 20 – 30 de ani, nu mai este valabil acum. Și asta trebuie să includem în noul PUG, pe care il pregătim, inclusiv orașul viitorului din perspectiva schimbărilor climatice”, a declarat primarul Emil Boc. 

După ani de dezbateri, România are un nou Cod al urbanismului ce reunește peste 20 de acte normative într-un singur cadru și, potrivit guvernanților, va contribui la reducerea birocrației și accelerarea planurilor urbanistice. 

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: DepositPhotos.com

CITEȘTE ȘI:

Emil Boc, misiune pentru urbaniștii clujeni: „Codul urbanismului și schimbările climatice: Să fiți primii din această țară care dați ora exactă cu privire la orașul viitorului”.