Actualitate
Guvernul ar putea sesiza CCR în cazul acțiunii deschise de Înalta Curte. Miza: 1 miliard de euro pentru magistrați și penalități de 9 milioane de euro pe fiecare zi de întârziere.
Guvernul va analiza, joi, posibilitatea sesizării Curții Constituționale după ce Instanța supremă a dat Executivul în judecată pentru bani.
Guvernul ar putea sesiza CCR în cazul acțiunii deschise de Înalta Curte. Miza: 1 miliard de euro pentru magistrați și penalități de 9 milioane de euro pe fiecare zi de întârziere| Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
La finalul lunii martie, Înalta Curte de Casație și Justiție dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor, în contencios administrativ, pentru amânarea plății unor drepturi salariale restante ale magistraților.
CITEȘTE ȘI:
Instanța supremă a dat Guvernul în judecată pentru bani. Premierul Ilie Bolojan: „Nu Executivul este responsabil, bugetul a fost modificat în Parlament”.
Miza este de aproape 1 miliard de euro.
Guvernul ar putea sesiza CCR în cazul acțiunii deschise de Înalta Curte: Instanța condusă de Lia Savonea a dat Executivul în judecată pentru bani
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Sumele suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte - condusă atunci de Corina Corbu - și Parchetul General - condus de Alex Florența - au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanțelor.
Guvernul a decis însă amânarea unei părți din aceste plăți și a redirecționat fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.
Concret, Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut:
*obligarea pârâților la emiterea actelor administrative și efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea și alocarea integrală a acestor sume (de circa 4,8 miliarde lei), inclusiv pe calea rectificării bugetare;
*punerea efectivă la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare achitării drepturilor respective.
Riscul unei hotărâri definitive la termenul din 9 iulie
Deși miza este una bugetară majoră, instanța a calificat cauza drept urgentă și a fixat un termen unic de judecată.
De la introducerea cererii în 30 martie 2026 și până la pronunțare a trecut puțin peste o lună: prin hotărârea din 5 mai 2026, Curtea de Apel București a admis acțiunea și a obligat Guvernul României și Ministerul Finanțelor la emiterea actelor și efectuarea demersurilor bugetare necesare alocării integrale a sumelor, inclusiv prin rectificare bugetară, sub sancțiunea unei penalități și a unei amenzi.
Împotriva acestei hotărâri Ministerul Finanțelor a formulat recurs.
„Având în vedere calificarea ei ca urgentă (în recurs s-a fixat termen în mai puțin de 30 de zile de la comunicarea actelor de procedură către Ministerul Finanțelor), apreciem că există un risc ridicat ca, la termenul din 9 iulie 2026, recursul să fie soluționat, iar hotărârea de fond să rămână definitivă, prin obligarea Ministerului Finanțelor și a Guvernului la alocarea sumelor solicitate și sub sancțiunea unei penalități de aproximativ 9 milioane euro (circa 48 de milioane lei) pe fiecare zi de întârziere – la care se adaugă o amendă de cca. 810 lei/zi – până la alocarea sumelor prevăzute în hotărâre.
Într-o asemenea ipoteză, Guvernul și Ministerul Finanțelor ar fi obligate, printr-un titlu executoriu definitiv, să pună în executare măsurile dispuse, cu toate consecințele bugetare și sancționatorii ce decurg din acestea”, se arată în informarea ce va fi analizată de Executiv în ședința de joi.
În contextul în care există un risc susținut ca Guvernul să fie obligat la plata restanelor salariale pentru magistrați, în cazul rămânerii definitive a hotărârii Curții de Apel București, Executivul ia în calcul sesizarea CCR:
„Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector (plata restanțelor salariale din justiție), instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, potrivit notei referitoare la oportunitatea sesizării Curții Constituționale a României.
CCR ar putea fi sesizată astfel pentru a se pronunța în vederea soluționării conflictului juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și Guvernul României și Parlamentul României, pe de altă parte.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
