Cluj-Napoca este un oraș cu un patrimoniu bine conturat. Teatru, operă, muzee, clădiri emblematice, toate stau mărturie faptului că acest oraș are valoare culturală. Totuși, la o privire mai atentă, pe lângă elementele de artă și cultură deja consacrate, clădirile Clujului spun și alte povești. Poveștile marcate pe pereți.

Deși februarie este abia la jumătate, vremea bună și-a făcut simțită prezența, iar primăvara se pare că dorește să își intre mai devreme în drepturi anul acesta. Însă ce ne facem cu astenia de primăvară?

Primarul Clujului, Emil Boc, a spus într-o emisiune de la un post de radio local că este nemulţumit de felul în care s-au executat lucrările din centrul oraşului.

Ca la fiecare scrutin, partidele „traseiste” se lipesc de cele mari pentru a mai câștiga niște voturi. Astfel, pentru înnoirea clasei politice mai avem de așteptat, arată analiștii politici clujeni.

Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker spune că în timpul mandatului actualei Comisii, Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) se va finaliza în cazul României.

În urmă cu câteva zile liberalii au definitivat lista candidaților la primăriile din județul Cluj. Pe lista PNL figurează primarii longevivi ai Clujului, dar și șase femei. De asemenea, în perioada următoare, liberalii vor discuta listele de consilieri locali, unde se va aloca aproximativ o treime din locuri unor nume noi.

Campioana ignoranţei este DGASPC Cluj care, deşi este o instituţie mare de stat nu a avut site până acum trei luni. Instituţiile de stat din Cluj nu conştientizează că suntem în era tehnologiei şi se pune mare accent pe internet. Majoritatea site-urilor acestora sunt prost actualizate, cu informaţii vechi şi greu de găsit. De exemplu, DSP Cluj nu a mai actualizat statistica privind bolile din anul 2012.

Echipa masculină de handbal Universitatea Cluj a fost învinsă de CSM Făgăraș, scor 26-22 (11-9), într-un meci disputat în cadrul etapei a XV-a.

Publicaţiile The Independent și Independent on Sunday nu vor mai apărea pe print începând din luna martie.

Istoria se repetă, miniștrii pleacă, problemele rămân. Cam așa se poate rezuma (la modul cinic) „reforma” învățământului românesc din ultimii 25 de ani, luată din nou în discuție acum și devenită, oficial, subiect de dezbatere publică. Dar care învățământ și care reformă s-ar putea întreba, pe drept cuvânt, omul obișnuit, deopotrivă, elev, profesor sau părinte? Cum care, este vorba despre „reforma curriculară” a învățământului românesc și care a făcut deja primii pași!