Economie

Clujul „ia fața” Bucureștiului la viteza de dezvoltare. În 20 de ani, „a sărit” pe locul 2 național la PIB.

În ultimii 20 de ani, Clujul a avut un ritm de dezvoltare mult peste cel al Capitalei.

În ultimii 20 de ani Clujul a avut un ritm de dezvoltare mult peste cel al Capitalei Foto: Municipiul Cluj-Napoca - Facebook În ultimii 20 de ani Clujul a avut un ritm de dezvoltare mult peste cel al Capitalei Foto: Municipiul Cluj-Napoca - Facebook

 

Conform unui top al celor mai bogate, respectiv al celor mai sărace județe din țară, cel mai ridicat nivel de dezvoltare l-au avut Cluj, București, Sălaj și Timiș, iar cel mai slab ritm de dezvoltare l-au avut Covasna, Galați, Vrancea și Bacău, arată Hotnews.ro.


 

Concret, Capitala conduce la capitolul PIB/capita, fiind urmată de Cluj, municipiul cu cel mai mare ritm de dezvoltare din țară, în ultimii 20 de ani, mult peste cel al Capitalei.


Dacă în urmă cu două decenii, Clujul era pe locul al cincilea la PIB/capita, după București, Ilfov, Constanța și Brașov, în 2010 devansează Brașovul și ajunge pe locul 4, iar mai nou a întrecut și Ilfovul, stând „în coada” Capitalei.

Din perspectiva veniturilor proprii, există diferențe mari în capacitatea județelor de a genera venituri. La fel, Clujul înregistrează un nivel ridicat și la capitolul de responsabilitate fiscală, alături de Timiş, Constanţa, Prahova, Braşov, Bihor şi Iaşi.  


Clujul este, astfel între județele cu tendință de creștere a autonomiei financiare locale, mai ales în ultimii ani, de când autoritățile locale au găsit căi de creștere a propriilor venituri, atât printr-o mai bună colectare a acestora cât și prin programele de dezvoltare bazate pe dezvoltarea mediului de afaceri.

Cluj-Napoca atrage investiţii publice şi private majore în dezvoltarea urbană

Investițiile majore din Cluj-Napoca includ viitorul metrou, extinderea aeroportului, centura ocolitoare şi spitalul regional de urgență, dar nu numai. 


Județul Cluj este una dintre cele mai dinamice regiuni din ţară, polul de creștere al vestului României, cu două treimi dintre cei 679.000 de locuitori în mediul urban (din care 287.000 în municipiul Cluj-Napoca) și un PIB pe cap de locuitor de 15.801 de euro.

Specialiștii asociază nivelul ridicat de urbanizare cu un semn al dezvoltării economice, iar Clujul este cu 10% peste media națională.


De asemenea, nivelul PIB-ului plasează Clujul pe al doilea loc din ţară după Capitală (unde sunt înregistrate fiscal toate firmele mari indiferent de regiunea unde funcționează real).

Proiecte de anvergură

Unul dintre marile proiecte pe care autoritățile le au în vedere este cel al metroului. Primele 9 stații trebuie realizate până în 2026. Acestea vor cuprinde zone de pe direcția strada Câmpului - Sopor (stațiile Sf. Maria – Europa Unită – 7,5 km). Ulterior, lucrărilor vor continua cu tronsoanele Florești – Sf. Maria și Mărăști – Muncii (10 stații, un depou) – 12,6 km. Termenul final este 2031 cu întregul traseu, de 19 stații.

Contractul pentru realizarea metroului din Cluj a fost semnat în 25 mai 2023. Este vorba de cel mai mare contract din sectorul transporturilor parafat în ultimii ani, cu o valoare de 9 miliarde lei, din care 1,5 miliarde lei fonduri din PNRR.

Trenurile metroului din Cluj-Napoca vor circula la un interval de 90 de secunde, iar capacitatea va fi cuprinsă între 15.000 şi 20.000 pasageri, mai puţin de jumătate din capacitatea proiectată pentru Magistralele M5 şi M6 din Bucureşti. Constructor este Asocierea Gulermak (Turcia) – Alstom – Arcada.

Un alt proiect de anvergură, însă despre care se vorbește mai puțin, este trenul metropolitan. Acesta se va realiza pe cele două linii existente pe direcția de mers Gară-IRA. Studiul de fezabilitate se află încă în lucru, iar proiectul ar urma să fie corelat cu lucrările de electrificare a căii ferate Coșlariu – Cluj-Napoca.

Pentru trenul metropolitan din Cluj, se propunea implementarea unui sistem de transport rapid care să acopere întregul coridor feroviar cuprins între halta Nădășel și stația Bonțida, pe o lungime de aproximativ 43 km.

Centura Metropolitană, un alt proiect de infrastructură așteptat de clujeni, va avea în total 42 de kilometri și va aduce șase benzi pe DN 1 între Florești și Cluj-Napoca, inclusiv o bandă dedicată pentru SMURD și pompieri. Valoarea actualizată a investiției este de peste 1,1 miliarde de euro (1.145.879.685,65 euro). 

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Clujul are spor natural pozitiv! Peste 7.000 de copii s-au născut în 2023.

Ultimele Stiri
abonare newsletter