monitorulcj.ro Menu

Unii fermieri isi aranjeaza cotele, altii nu au unde sa-si vinda laptele

In fapt, complicatia nu este generata de cota in sine, ci de modul, mai mult decit deficitar, dezastruos chiar, in care autoritatile in domeniu, respectiv ministerul agriculturii si structurile centrale si regionale de administrare a cotei de lapte, gestioneaza situatia. Scurta punere in temaFunctionarea sistemului de valorificare a laptelui si produselor lactate, pe principiul cotei de lapte alocate, a fost impus de UE si este reglementat prin OG. nr. 48 din 11.08.2005 si prin Metodologia din 28.06.2006. Pe baza acestora, incepind cu data de 1 aprilie 2007, comercializarea laptelui, respectiv livrarea sau vinzarea directa a laptelui de vaca si a produselor lactate, se face numai de catre detinatorii de cota de lapte, atribuita, initial, pe baza cererii si in urma unei monitorizari la lapte obtinuta anterior. Conform metodologiei, cota de lapte se aloca pentru doua destinatii - laptele urmeaza sa fie predat la procesatori sau pentru vinzarea directa la piata, cu obligatia ca detinatorul acesteia sa valorifice produsul doar acolo unde are cota si in cantitatile prevazute de aceasta.La doar citeva luni de zile de la intrarea in vigoare a sistemului de livrare pe baza de cota de lapte, au inceput sa iasa la iveala imperfectiunile si chiar lipsa de responsabilitate in punerea in functiune a acestuia. Daca nemultumiri si anumite frustrari exista in general, evident este ca cei mai afectati sint fermierii care au hotarit sa investeasca in ferme de vaci cu lapte. Exista si la noi in judet mai multe asemenea situatii, iar proprietarii sint intr-o situatie de-a dreptul disperata. Dupa ce si-au cumparat juninci scumpe, dar cu productie foarte mare la maturitate, de cel putin 5.000 litri pe lactatie, acestia se vad acum in situatia de a nu-si putea valorifica laptele si de aici lipsa incasarilor necesare pentru plata creditelor contractate pentru investitie. Noi am depistat cel putin trei asemenea situatii. Este vorba despre fermele Agroserv Blaj, Lactoferm Rahau si Animal ferma Blaj. Situatia acestora este oarecum asemanatoare - dispun de potential de productie, au facut investitii pe credite si programe Sapard, iar acum nu au cota de lapte pentru efectivele cumparate, deci nu au unde sa valorifice productia.Constantin Sandru, administratorul societatii Animal Ferma din Blaj, a facut investitii in valoare de 144.000 euro, plus TVA si a cumparat 35 juninci din rasa baltata romaneasca. Acestea sint certificate pentru o productie de peste 5000 litri lapte la maturitate. El mai avea inca 42 capete. Cind i-a fost repartizata cota de lapte, pentru cele 42 vaci a primit cota corect adica 260.000 litri, in timp ce pentru cele 35 capete a mai primit doar 70.000 litri. Asadar, pentru vacile existente anterior a primit o cota de 6190,5 litri/cap, in timp ce pentru cele cumparate pentru extinderea fermei a mai primit doar 2000 litri. Constantin Sandru ne-a povestit ca, pina la sfirsitul lunii iunie, el a predat aproape toata cantitatea de lapte prevazuta in cota. Cum aceasta limita nu poate fi depasita, in caz contrar existind sanctiuni destul de severe, producatorii de lapte se intreaba ce vor face. Acesta ne-a mai declarat ca, pentru a nu iesi total in pierdere, a inceput sa cumpere cote de lapte de la cei care au scos la vinzare. Pretul la care a gasit acesta este de 0,3 pina la 0,5 lei/litrul de lapte. Astfel, pentru 12.000 litri cota cumparata, omul a fost nevoit sa mai investeasca circa 60.000 lei. Nemultumirile celor aflati in situatia aceasta sint mari si justificate. Pe de o parte, ei spun ca au fost jecmaniti de drepturile conferite de prevederile legale prin faptul ca nu le-a fost acordata cantitatea legala, adica, pentru fiecare juninca achizitionata, cel putin 70 % din media mamei, daca aceasta detine certificat de origine. Aceasta ar fi insemnat, pentru cazul de la Animal ferma Blaj, cel putin dublu fata de cit le-a fost alocat. Ei mai afirma ca, la intocmirea documentatiilor pentru alocarea de cota de lapte, s-a lucrat haotic si exista situatii care pot duce la concluzia inclusiv ca, persoane puse pe specula care cunosteau la momentul respectiv cum va fi procedura cu vinzarea cotelor de lapte, prin solicitarea unor cote mari, fara sa fi avut efectivele declarate sau chiar deloc, si-au creat premisele unor afaceri consistente. Patronul fermei de la Blaj ne-a declarat ca personal cunoaste asemenea situatii. Multe din nemultumirile fermierilor au ca tinta modul in care s-a lucrat la Biroul judetean al Departamentului de administrare a cotelor de lapte (DACL), care isi are sediul la Sebes. Am consemnat mai multe opinii critice, uneori vehemente, pe alocuri cu aluzii la atitudine partinitoare fata de unii si discriminatorie fata de alti fermieri, la adresa celor de aici. Este invocat faptul ca unii fermieri au primit cantitati suplimentare, iar altii nu au primit cit li s-a cuvenit. Cu alte cuvinte, se suspecteaza ca, pe seama cotei de lapte, mult prea mica pentru cei care investesc in domeniu, fac invirteli atit cei care au obtinut cote in urma unor declaratii bazate pe neadevar, iar acum le vind, cit si cei care gestioneaza documentele si fac repartitiile. Pentru o informare cit se poate de corecta, ne-am deplasat la sediul Biroului judetean al DACL, unde am stat de vorba cu Nicolae Stef, principalul incriminat in cele mai multe cazuri. Principala concluzie desprinsa in urma dialogului cu acesta este aceea ca, pentru efectivele de vaci sau juninci cumparate in cadrul extinderilor de ferme, a fost repartizata doar 40 % din cantitatea de lapte produsa, in loc de 70 % in cazul junincilor. In privinta altor interventii sau influente pentru favorizarea sau dezavantajarea cuiva anume, Nicolae Stef a afirmat ca nu a avut nici o intentie in acest sens, dar nici nu ar fi posibil. Acesta a facut demonstratia acestui fapt, aratind ca cererile nu sint completate sau modificate decit de fiecare solicitant in parte, iar in format electronic nu se poate interveni asupra datelor de aici, existind atit restrictii prin program, cit si un control dublu al datelor, prin existenta imaginii scanate a fisei in original. Pe de alta parte, Stef combate orice suspiciune asupra colectivului de la Biroul judetean, in sensul ca la acest nivel nu se iau decizii ci doar se completeaza formularele si se verifica prin sondaj concordanta dintre datele din fise si cereri si realitatea din teren. Cu privire la cotele de vinzare directa, opinia fermierilor cu efective mai mari de vaci de lapte este ca aceasta este nejustificat de mare la unii, mai mult de jumatate, in detrimentul celor care doresc sa faca aceasta vinzare in sistem performant. Nicolae Stef sustine ca lucrurile nu au fost lasate chiar la discretia fiecaruia, sa declare productie si sa solicite cota cit doreste. Un control asupra cantitatilor de lapte ce puteau fi realizate a existat prin efectivele detinute de fiecare producator. Dincolo de raspunderea fiecaruia sub incidenta unor declaratii false, fiecare cerere a fost vizata de medicul veterinar de circumscriptie. In alta ordine de idei, acesta recunoaste ca, in perioada cind se depuneau cererile pentru cota de lapte, era aproape generala temerea ca nu vor fi solicitari pentru acoperirea intregii cantitati atribuite la nivel national, ceea ce ar fi dus la diminuarea proportionala a acesteia de catre organismele UE. Acesta ar fi un argument ca este posibil sa fi existat unele tendinte de umflare a cifrelor dincolo de realitate. Exceptia confirma abateri de la regulaUnul dintre cazurile din categoria celor prezentate mai sus era si cel al firmei Rogil din Galtiu. La Sebes am aflat, insa, ca aceasta era doar in prima faza similara, deoarece ulterior situatia s-a schimbat. In fisa acestei ferme este evidentiat faptul ca, dupa ce administratorul acesteia si-a exprimat nemultumirea la nivel judetean, a fost sfatuit sa ia legatura cu Biroul Regional Brasov. In acest caz, la acest nivel, lucrurile au fost rezolvate, in sensul ca i-au fost luate in calcul toate cele 50 capete vaci in loc de 36 initial, iar cantitatea de lapte repartizata a fost majorata de la 50.324 kg la 103.948 kg. Intrebat de noi cum a reusit, administratorul fermei, Virgil Beldean, s-a limitat la a recomanda celor aflati in situatia in care a fost si el sa mearga la Brasov sau la Bucuresti. Deci, exista si exceptii, care confirma nu regula, ci incalcarea regulilor de repartizare a cotei.  

comments powered by Disqus