monitorulcj.ro Menu

Un demers nepotrivit

 In opozitie cu aprecierile pozitive la adresa organelor de cercetare si ancheta care, spre nemultumirea ministrului justitiei, au fost apreciate laudativ pentru ritmul normal in care solutioneaza cauzele. Sa mentionam dintru inceput caracterul serios, pina la gravitate a demersului CSM, atunci cind, ca una dintre structurile si autoritatile statului, contesta dreptul CE de a face aprecieri asupra activitatii ei. Sa precizam: CE nu a facut consideratiuni cu privire la solutiile juridice date de instantele de judecata ci la aspecte procedurale care permit tergiversarea nejustificata a solutionarii cauzelor. Drept care, trec ani de cind instantele au fost sesizate si inca nu avem nici o cauza de rezonanta solutionata pe fond.Demersul CSM ridica doua intrebari cu incarcatura serioasa: daca CE ca organism european supranational are dreptul sa se pronunte asupra mersului justitiei in Romania, ca si in orice alta tara membra a UE iar, in caz afirmativ care este natura si intinderea acestui drept.Sa notam de inceput: CE este organul executiv (guvernul) Uniunii Europene. El are drept sarcina gestionarea treburilor europene in cadrul si structura UE. Desi UE nu are inca o constitutie proprie care sa defineasca raporturile dintre statele nationale componente si Uniune, totusi, din tratatul constitutiv ca si din tratatele de aderare se desprinde dreptul Uniunii de a urmari si supraveghea modul cum statele membre isi indeplinesc obligatiile. Cu alte cuvinte, cum lucreaza efectiv, cu ce rezultate, in procesul de transpunere in viata a sarcinilor si angajamentelor asumate. Sa subliniem: pina la aderare si in cadrul demersului de aderare, efortul nostru a fost mai mult de compatibilizare legislativa, de armonizare institutionala. De creare a premizelor integrarii. Greul de-abia acum incepe. Prin efortul de transpunere in realitate a obligatiilor asumate. Ori, urmarirea modului in care evolueaza lucrurile nu numai la noi ci la nivelul intregii Uniuni revine ca sarcina dar si ca drept si obligatie Consiliului Uniunii. In acest scop, CE are dreptul sa urmareasca nu numai evolutia de ansamblu a unei tari membre dar si evolutia pe structuri si compartimente. A tuturor, fara exceptie. Nu se poate imagina altfel. Atunci cind elaboreaza un raport de tara nu este posibil, cu deosebire in cazul nostru, ca justitia sau internele, compartimente care au asigurat pina in cele din urma aderarea, sa nu fie urmarite in continuare in realizarea performantelor lor. Si sa nu se observe neajunsurile acolo unde si daca ele exista.Nu corespunde adevarului ca ar fi vorba de o imixtiune in treburile justitiei. Este nevoie sa subliniem pentru a nu stiu cita oara ca independenta justitiei se raporteaza exclusiv la parerea, la opinia judecatorului in solutionarea unei cauze pe fond. Unde intr-adevar nimeni nu are a se amesteca sau a influenta. Critica CE se refera mai mult la cauzele care permit intirzierile in solutionarea pricinilor. Mai mult la dispozitiile legislative si procedurale care obliga sau permit aceste intirzieri. La modul lor de aplicare si interpretare. Recenta decizie a Curtii Constitutionale, spre exemplu, a adus si va aduce un deserviciu Romaniei atunci cind, in sfidarea dispozitiunilor limpezi si clare ale art. 16 din constitutie care afirma ritos principiul egalitatii tuturor cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice fara PRIVILEGII si fara DISCRIMINARI, valideaza drept constitutionale prevederile potrivit carora ministrii sau parlamentarii ar fi mai egali decit restul cetatenilor, trimiterea lor in judecata fiind conditionata de acceptul sau avizul institutiilor la care lucreaza sau a presedintiei. Abia aceste prevederi care permit privilegiile si discriminarea sint profund neconstitutionale. Tot astfel si dispozitiunile procedurale care permit aminarea repetata si indelungata a solutionarii cauzelor. Nu mai putin si usurinta cu care uneori aceste prevederi sint interpretate si aplicate de judecatori. Toate acestea, in detrimentul imaginii asupra tarii privind performantele sale in domeniul justitiei.In lumina celor mai sus analizate, observatiile facute de CE in raportul de tara cu referire la performantele justitiei  mi se par intru totul intemeiate si necesare. De multa vreme presa si voci ale societatii civile au semnalat aceleasi neajunsuri dar, cum se vede, fara rezultat. Ceea ce ne face sa credem ca in rindul si in sinul celor chemati sa configureze legislatia sau sa o aplice, au influenta mai mare potentialii impricinati dimpreuna cu interesele lor decit principiile constitutionale sau reglementarile legislative de bun simt, fundate pe ideea de dreptate si adevar. Pe ideea de egalitate si demnitate. Motive absolut suficiente si justificative pentru Uniunea Europeana prin Consiliul Europei sa ne monitorizeze. Este si garantia ca in acest mod vom depasi unele mentalitati pacatoase in care ne-am complacut si vom sta alaturi cu restul europenilor dornici sa intemeieze o Europa a echitatii si dreptatii.

comments powered by Disqus