Administrație

Comisar european: Finalizarea Autostrăzii Transilvania, esențială pentru o infrastructură națională rezilientă

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, spune că pentru a avea infrastructură naţională rezilientă, avem nevoie de trei autostrăzi finalizate şi o Dunăre navigabilă tot anul.

Finalizarea Autostrăzii Transilvania, esențială pentru o infrastructură națională rezilientă Finalizarea Autostrăzii Transilvania, esențială pentru o infrastructură națională rezilientă

 

 


România trebuie să aibă cel puţin trei autostrăzi finalizate - A1, A3 (Autostrada Transilvania) şi A8 (Autostrada Unirii) - pentru a deţine o infrastructură naţională rezilientă, dar şi o Dunăre navigabilă tot anul şi un hub maritim modern la Constanţa, a declarat, miercuri, comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

 


„Pentru a avea infrastructură naţională rezilientă, avem nevoie de cel puţin trei autostrăzi finalizate - A1, A3 şi A8. Trebuie să finalizăm modernizarea coridorului nordic feroviar prin Braşov şi a celui sudic prin Timişoara-Caransebeş, trebuie să avem o Dunăre navigabilă tot anul şi un hub maritim modern în Constanţa. Dunărea şi portul Constanţa sunt atuuri geopolitice extraordinare pe care trebuia să le fructificăm economic, inclusiv folosind finanţările de peste un miliard de euro anunţate de Comisia Europeană pentru coridoarele solidarităţii, care facilitează transporturile de marfă din Ucraina şi înspre Ucraina, şi trebuie să interconectăm Republica Moldova la toate magistrale de transport ale Uniunii. Am început deja să alocăm primii bani pentru aceste priorităţi, mergem mai departe, pentru că avem la dispoziţie 12 miliarde de euro pentru transporturi, dublu faţă de perioada de finanţare anterioară 2014-2020”, a precizat Vălean, la cea de-a şasea ediţii a Critical Infrastructure Protection Forum (CIP Forum), într-un apel video.

Infrastructura din România, element esențial în securitatea europeană

Aceasta a subliniat că, având un război aproape de graniţele României, protecţia infrastructurii critice devine un instrument de apărare împotriva ameninţărilor la adresa securităţii europene în general.


„Comisia Europeană a propus în octombrie anul trecut un plan în cinci puncte pentru o infrastructură critică mai rezilientă. Printre sectoarele prioritare se află infrastructura digitală, cea de energie, infrastructura aerospaţială şi de transport. De acest ultim sector mă ocup direct din poziţia de comisar european, de aceea voi putea spune ce trebuie să facem pentru securitatea reţelei noastre de transporturi. Rezilienţa infrastructurii de transport nu se poate obţine doar prin proceduri de securitate, cooperare şi supraveghere sporită. În primul rând, avem nevoie de o reţea de transport versatilă şi densă, astfel încât niciun segment avariat să nu ameninţe conectivitatea europeană. Reţeaua de transport multimodală şi interoperabilă TEN-T este coloana vertebrală care uneşte Uniunea Europeană. Este esenţială pentru mobilitatea persoanelor şi pentru funcţionarea pieţei unice. Pentru a proteja conectivitatea Uniunii Europene, am revizuit regulamentul care guvernează această reţea. Scopul este de a defini standarde mai moderne pentru sporirea capacităţii interconexiunilor feroviare, rutiere şi maritime prin multimodalitate şi interoperabilitate, atât între modurile de transport, cât şi între regiunile europene. Revizuirea răspunde ameninţărilor recente la adresa securităţii Uniunii, în special prin extinderea a patru coridoare europene de transport dincolo de frontiera estică a Uniunii Europene în Ucraina şi Republica Moldova”, a transmis comisarul european.

Potrivit sursei citate, România va avea un buget garantat în CEF de 763 de milioane de euro până la finalul lui 2023, după care va intra în competiţie cu celelalte state din coeziune, pe banii neatribuiţi.


Speranțe că A3 va lega primele două reședințe de județ, în 2023

La 20 de ani de la începerea lucrărilor pe Autostrada Transilvania, în 2023 există speranțe reale că șoseaua va lega primele două municipii reședință de județ, odată cu finalizarea a două noi sectoare, între Nușfalău și Suplacu de Barcău respectiv Câmpia Turzii și Chețani.

În proiectul lansat în 2003, se prevedea că Autostrada Transilvania pleacă de la Brașov, trece pe la Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Zalău și Oradea înainte de a se conecta cu Ungaria prin Vama Borș 2. Până acum, însă, Compania de Drumuri a realizat doar porțiuni din această arteră și nu a finalizat încă o bucată care să lege măcar două municipii reședință de județ. 


Acesta este și motivul pentru care șefii administrațiilor județene din Regiunea Nord-Vest i-au trimis o scrisoare deschisă premierului în care au solicitat accelerarea lucrărilor la acest obiectiv, a explicat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe. 

„Autostrada Transilvania, care a fost atât de mult dezbătută, nu este finalizată. Pentru județul Cluj, în materie de autostrăzi, A3 este cel mai important obiectiv, pentru că prin ea legăm practic județul de granița de Vest a României. Tocmai în acest sens, toți președinții de consilii județene din Regiunea Nord-Vest am înțeles importantă acestei investiții și am făcut acea scrisoare deschisă prin care i-am cerut premierului continuarea și accelerarea lucrărilor la Autostrada Transilvania”, a declarat la începutul anului Alin Tișe. 

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Contracte de 15 miliarde lei pentru Autostrada Transilvania și Autostrada Unirii

abonare newsletter