monitorulcj.ro Menu

Actualitate

În dezvoltare permanentă, Cluj-Napoca a prins podiumul Forbes Best Cities 2019

Cluj-Napoca se clasează pe locul 3 al clasamentului „Forbes 40 cele mai bune orașe pentru afaceri”. Datorită evoluției din ultimii ani, orașul de pe malul Someșului Mic amenință tot mai serios fotoliul de lider al clasamentului, susțin cei de la Forbes.

În ultimii ani, Cluj-Napoca a fost orașul cu cea mai dinamică evoluție, în prezent ajungând să rivalizeze cu Bucureștiul în tot ceea ce privește complexitatea serviciilor pe care le poate acoperi, mai ales datorită bunei pregătiri a forței de muncă, potrivit forbes.ro. Astfel, Cluj-Napoca ocupă locul 29 într-un clasament care măsoară calitatea vieții în 72 de orașe din Europa, situându-se cu 26 de locuri mai sus decât Bucureștiul, conform statisticilor EY.

Clujul punctează mai bine decât Capitala nu numai în privința calității vieții, ci și a siguranței, facilităților medicale, a serviciilor de transport și a gestionării ambuteiajelor în trafic, potrivit datelor de la centrul Numbeo. Cu toate acestea, costul chiriilor în raport cu veniturile ridică o problemă în inima Transilvaniei, cel mai mare preț al chiriei locuințelor înregistrându-se la Cluj-Napoca (cu aproximativ 3% mai mare decât în București). Tot aici se observă un cost cu până la 20% mai mare pentru un metru pătrat cumpărat al locuințelor aflate la periferia orașului.

Ritm stabil al creșterii populației

Cluj-Napoca ocupă un loc fruntaș la nivel național în ceea ce privește numărul de proiecte pentru un oraș inteligent, cu 16 de astfel de inițiative, potrivit Vegacomp Consulting. Aplicația de smart parking, internetul gratuit, stațiile de încărcare a mașinilor electrice, plata online a taxelor, autobuzele electrice – doar câteva dintre elementele care au grăbit dezvoltarea.

Din punct de vedere demografic, creșterea populației are loc într-un ritm mai stabil în Cluj-Napoca față de București, în condițiile în care populația Capitalei a scăzut în ultimii ani 5 ani cu aproximativ 55.000 locuitori (0,7%). În tot acest timp, numărul locuitorilor din Cluj-Napoca a crescut cu aproximativ 2 procente, bazându-se în special pe sporul natural pozitiv.

În 2018, Clujul a înregistrat un PIB per cap de locuitor de 12.400 de euro – al treilea cel mai mare de la nivel național. Județul Cluj se remarcă prin numărul ridicat al firmelor cu participație străină la capital (9.627), clasându-se pe locul 3 la nivel național. De asemenea, rata șomajului la nivelul județului este de doar 1,8%, iar venitul mediu net a fost în anul 2018 de 3.115 de lei – al doilea cel mai mare de la nivel național, după București.

De altfel, Banca Transilvania, fondată în Cluj-Napoca în urmă cu mai bine de 25 de ani, a ajuns cea mai mare bancă din sistemul local după active și domină Topul Forbes 500 cele mai puternice companii românești din 2018. Mai mult decât atât, cea mai mare creștere a înmatriculărilor de firme noi și PFA-uri în 2017 a avut loc în județul Cluj, cu 50% mai multe comparativ cu 2016, spun analiștii de la Forbes.

Industria IT, Aeroportul și autostrăzile propulsează Clujul

Sectorul de IT din Cluj s-a dezvoltat galopant pe parcursul ultimului deceniu, aici activând giganți precum Google, Emerson, Endava, Bosch sau Microsoft. Dezvoltarea județului Cluj și a municipiului Cluj-Napoca a fost favorizată și de existența Aeroportului Internațional „Avram Iancu”, al cărui trafic a crescut în 2018 până la 2,78 milioane de pasageri, înregistrând creșteri constante pe parcursul ultimilor ani.

Până în 2030, Aeroportul țintește să ajungă la 7 milioane de pasageri anual, în acest context fiind deja anunțate investiții de peste o sută de milioane de lei. La Aeroport se adaugă finalizarea Autostrăzii Sebeș-Turda, cu o lungime de 70 de kilometri, care va traversa județele Alba și Cluj, îmbunătățind viteza de trafic dintre acestea și nu numai. De asemenea, un avantaj va fi Autostrada Transilvania, care va asigura un acces mai rapid spre Budapesta, chiar dacă este mult întârziată, putându-se finaliza spre 2025.

Forbes amintește și de faptul că autoritățile locale au demarat procedurile pentru realizarea studiilor de prefezabilitate și de fezabilitate pentru construirea unei linii de metrou care să traverseze Clujul, proiectul fiind considerat prioritar pentru dezvoltarea viitoare a orașului.

De asemenea, turismul a început să devină o altă sursă consistentă de venit pentru județ, mai ales datorită celor două festivaluri de muzică – Electric Castle și Untold, dar și mulțumită festivalului de film TIFF. Cluj-Napoca este și cel mai important hub regional pentru clădirile de birouri, conform Forbes Best Office Hubs 2019. La finalul primului semestru al anului anterior, un stoc de clădiri de birouri moderne de 282.000 de metri pătrați exista la Cluj-Napoca, potrivit companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Timișoara, principala contracandidată la primul loc

Dacă la nivelul anului 2013, stocul de birouri din Cluj-Napoca era de aproximativ 150.000 de mp, în 2019 acesta ar putea ajunge la circa 400.000 de mp. Tot în Cluj-Napoca a fost încheiată și cea mai mare tranzacție de real-estate din afara Capitalei, după ce frații „Dedeman” Dragoș și Adrian Pavăl au semnat contractul prin care rețeau de magazine de bricolaje va prelua proiectul The Office de la dezvoltatorii complexului, NEPI Rockastle și Ovidiu Șandor, într-o tranzacție evaluată la peste 100 de milioane de euro.

Alături de Timișoara, Cluj-Napoca este principalul competitor al Bucureștiului prin standardele de viață ridicate pe care le oferă, gestionarea forței de muncă prin rata șomajului scăzută, creșterea numărului de salariați, implicit creșterea numărului de locuitori dar și a numărului de turiști, potrivit specialiștilor. Orașul dezvoltă o strategie de stimulare a economiei prin parteneriate cu universitățile locale bazate pe inovare, tehnologizare, cercetare și IT.

Clujul, REGIUNE DE DEZVOLTARE Nord-Vest

– Populație județ după domiciliu: 726.881

– Industrii principale: IT, producție, auto

– PIB/capita în 2018 (mii lei): 58,3

– Salariu mediu net lunar 2018 (lei): 3.115

– ISD/capita (mii euro): 1.086

– Șomaj la sfârșit de an 2018 (%): 1,8

– Profit net per capita (euro): 1.318

– Drumuri publice modernizate la 1000 de locuitori (km): 1,8

– Căi ferate la 1000 de locuitori (km): 0,3

– Firme active la 1.000 de locuitori: 54,9