monitorulcj.ro Menu

Actualitate

O nouă palmă pentru Consiliul Judeţean. Centrul de Deşeuri, în pericol să nu primească autorizaţie de funcţionare. Clădirile nu respectă cerinţele pentru protecţia la foc

Saga Centrului de Deşeuri continuă. După 8 ani de falimente răsunătoare, licitaţii anulate, “lucrări malefice”, “aberaţii tehnice” şi bani publici sifonaţi pe construcţii imaginare, Consiliul Judeţean este tot mai departe de finalizarea proiectului, cu toate că Alin Tişe a promis (de câte ori?!) inaugurarea investiţiei ba anul trecut, ba anul acesta în septembrie.

Centrul de Deşeuri, faimoasa investiţie a Consiliului Judeţean Cluj, nu pare că va fi inaugurat prea curând, la 8 ani de la debutul proiectului. Obiectivul, în prezent o ruină, a ajuns să coste 101 milioane de euro, de patru ori valoarea iniţială, şi încă înghite bani.

Rezultatele unei expertize comandate de Consiliul Judeţean (pentru care instituţia a plătit peste 28.000 de euro) arată faptul că fostul constructor al Centrului de Deşeuri (Asocierea SC Confort  SA, Atzwanger SPA, Ladurner SRL, SC Vel Service SA) a montat nişte panouri care nu respectă cerinţele tehnice în vigoare în ceea ce priveşte gradul de rezistenţă la foc. Acum, noul constructor (Asocierea Kranz Eurocenter SRL-ISPE SA) cere înlocuirea acestor panouri pe cheltuiala forului judeţean. Mai mult, cei care au elaborat expertiza (EcoViable Ingenierie SRL) cer şi renunţarea la sistemele de încălzire a halelor de sortare, pe care le numeşte “aberaţii tehnice”.

În 2017, Alin Tişe anunţa că lucrările la Centrul de Deşeuri au intrat “în linie dreaptă”, finalizarea acestora urmând a avea loc în 2018.

“În sfârşit, Centrul de Deşeuri intră în linie dreaptă, în sensul că lucrările pe care le-am făcut în acest an sunt consistente şi ne dau speraţă că anul 2018 va fi anul în care acest Centru de Deşeuri va fi, în sfârşit, terminat. Îmi pot asuma astăzi o promisiuneanul 2018 va fi anul în care acest centru va fi dat în funcţiune clujenilor. Lucrările sunt într-o stare avansată. Se conturează acest Centru de Deşeuri. Sunt optimist. Ce a mai rămas de făcut ne dă speranţe că anul viitor (n.red. 2018) îl vom putea da în funcţiune”, spunea Tişe.

69% stadiul lucrărilor

Centrul de Management Integrat al Deşeurilor înglobează Centrul de Deşeuri, Staţia de Tratare Mecanico-Biologică a deşeurilor şi Staţia de Sortare a deşeurilor.

Acum, Consiliul Judeţean plăteşte din bani publici o altă expertiză, care să infirme concluziile primei expertize. Valoarea estimată a contractului este de 8.000 de lei fără TVA. Din caietul de sarcini aflăm că “stadiul fizic la data rezilierii cotractului a staţiilor de sortare şi de tratare mecanico-biologică, care în mare parte a rămas neschimbată, este de aproximativ 69%”.

Pentru lucrările aferente învelitorilor halelor ce au fost realizate de fostul antreprenor, Consiliul Judeţean a decontat suma de 1,1 milioane lei.

“Lucrările aferente pereţilor perimetrali de închidere a halei nr. 1 în valoare de 1,14 milioane lei nu au fost decontate de Consiliul Judeţean din cauza problemelor de ordin tehnic care au afectat lucrările din perimetrul celulei de depozitare care ulterior au condus la rezilierea contractului”, menţionează forul judeţean.

Suplimentări după suplimentări şi pentru noul constructor

În vederea finalizării Centrului de Deşeuri, în 2016, CJ Cluj a încheiat cu Asocierea Kranz Eurocenter SRL-ISPE SA un nou contract contra sumei de 24 milioane euro. Investiţia trebuia finalizată 14 luni mai târziu, dar actualul antreprenor a solicitat costuri suplimentare şi o extensie de timp cu încă 4 luni pentru lucrările suplimentare necesare înlocuirii panourilor montate de fostul antreprenor.

“Lucrări suplimentare au fost generate de constatările verificatorului la cerinţa fundamentală securitatea la incendiu, conform cărora panourile montate de fostul antreprenor nu respectă cerinţele tehnice în vigoare în ceea ce priveşte gradul de rezistenţă la foc în care au fost încadrate halele, respectiv gradul II de rezistenţă la foc. Proiectul ISPE a indicat faptul că soluţia adoptată privind înlocuirea panourilor existente cu alte panouri ce respectă condiţiile impuse de normele privind securitatea la incendiu, reprezintă unica variantă”, arată Consiliul Judeţean.

Antreprenorul a solicitat potenţiale costuri suplimentare, precum şi o eventuală prelungire a duratei de execuţie după un audit la echipamentele şi utilajele cumpărate pentru dotarea investiţiei care stau nefolosite 5 ani de zile.

“Auditul a evidenţiat, pe de-o parte, lucrările necesare pentru punerea în funcţiune a echipamentelor şi utilajelor tehnologice, şi, pe de altă parte, o serie de optimizări viitoare ce ar fi avute în perspectivă ca o sarcină viitoare a operatorului infrastructurii de management a deşeurilor. Din concluziile raportului de expertiză se desprinde ideea renunţării la sistemele de încălzire a halelor de sortare şi de pretratare mecanică, pe care elaboratorul expertizei le numeşte «aberaţii tehnice şi nejustificate», modificare ce presupune anumite schimbări ale soluţiilor tehnice. Inginerul a concluzionat faptul că sistemul de încălzire cu panouri radiante nu este necesar din punct de vedere tehnic şi din punct de vedere al fezabilităţii investiţiei”, arată Consiliul Judeţean.

Kranz Eurocenter a mai beneficiat de încă o suplimentare a contractului în august 2017, când a primit de la Consiliul Judeţean peste 4,5 milioane de euro (20,6 milioane de lei fără TVA) pentru presupuse cheltuieli cu alunecările de teren ceea ce a dus la prelungirea duratei de execuție cu încă 6 luni.

CJ Cluj cere expertiză la expertiză

Acum, forul judeţean spune că este nevoie de o nouă expertiză care să stabilească “corectitudinea încadrării de către proiectant a halelor în gradul II de rezistenţă la foc, precum şi măsura în care aceste hale pot fi reîncadrate într-un grad de rezistenţă la foc inferior (III sau IV), reîncadrare care să permită utilizarea panourilor existente la momentul de faţă montate de fostul antreprenor”.

Prin noua expertiză, forul judeţean aşteaptă soluţii care ar putea fi implementate în vederea “reîncadrării halelor în gradul de rezistenţă la foc corespunzător care ar permite păstrarea panourilor montate de fostul antreprenor, analizarea impactului renunţării la sistemul de încălzire a halelor, şi identificarea unor soluţii viabile care s-ar putea implementa cu scopul îmbunătăţirii caracteristicilor panourilor montate de fostul antreprenor astfel încât acestea să îndeplinească criteriile necesare pentru încadrarea în gradul II de rezistenţă la foc, în cazul în care se concluzionează faptul că încadrarea halelor în gradul II de rezistenţă la foc e unica variantă”.

Ce spunea DNA despre lucrările la Centrul de Deşeuri

Potrivit unor documente, procurorii anticorupţie ştiu despre ilegalităţile comise în derularea contracului pe fonduri europene de la Centrul de Deşeuri, dar cu toate acestea nicio persoană nu a răspuns pentru dezastrul de acolo. Investiţia trebuia finalizată încă din 2012.

DNA Cluj susţine că pe parcursul executării contractului “au fost depistate numeroase situaţii de decontare a unor lucrări neconforme, inexistente, executate la dimensiuni mai mici faţă de cele proiectate, toate aceste manopere fiind de natură să potenţeze câştigul financiar al constructorului, concomitent cu realizarea unor lucrări de proastă calitate”.

“În condiţiile în care sumele decontate în cadrul proiectului se ridică la zeci de milioane de euro, reducerea consturilor de execuţie prin întocmirea de devize false, ce atestă nereal respectarea parametrilor fizici, tehnici şi calitativi proiectaţi, crează premise obţinerii de sume semnificative faţă de cele efectiv cheltuite, producând pagubă bugetului instituţiei publice. Există situaţii în care celulele de depozitare a deşeurilor au fost construite mai mici cu zeci de metri faţă de proiectul iniţial şi decontate conform proiectului, drumuri de acces interioare mai scurte, instalaţii de dimensiuni mai mici, toate fiind corelate în favoarea grupului de interese şi în detrimentul banilor publici”, susţine DNA Cluj.