monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Cancerul de la Consiliul Judeţean Cluj. Grupurile infracţionale care urmăresc fraudarea banilor publici

Documentele din dosarul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, condamnat pentru luare de mită, arată că în forul judeţean s-au format grupuri infracţionale organizate care au avut ca unic scop fraudarea banilor publici şi sifonarea milioanelor de euro în favoarea unor firme de casă.

În 2014, procuror şef DNA Cluj, Elena Botezan, s-a autosesizat împotriva conducerii Consiliului Judeţean de la acea dată (Horea Uioreanu şi Ioan Oleleu), împotriva unor funcţionari publici (Mariana Raţiu, şefa Direcţiei de Dezvoltare şi manager în cadrul proiectului Centrului de Deşeuri), consilieri judeţeni (Remus Lăpuşan) şi împotriva unor oameni de afaceri pe care i-a acuzat de luare şi dare de mită şi abuz în serviciu.

Fosta şefă DNA Cluj a arătat că la nivelul conducerii Consiliului Judeţean Cluj s-au format mai multe grupuri de interese economice “care acţionează pe paliere comune sau distincte, după caz, pentru determinarea persoanelor cu putere de decizie sau de influenţare a deciziilor să dirijeze fondurile grestionate de instituţia judeţeană (fonduri proprii, de la bugetul de stat sau europene) către anumite societăţi comerciale, prin favorizarea acestora în cadrul procedurilor de licitaţie publică sau prin atribuire directă de contracte, decontarea frauduloasă de lucrări (neefectuate, neconforme, supradimensionate financiar), urmărindu-se obţinerea de foloase materiale necuvenite”.

Din păcate sau din fericire pentru unii, DNA Cluj a arătat mecanismul prin care unii au “supt” din banii publici, neducându-şi până la bun sfârşit misiunea, eliminarea lor din sistem, pentru că unele personaje sunt încă bine mersi pe aceleaşi posturi.

Două tabere, acelaşi scop

Potrivit unui document semnat de Elena Botezan, procurorii anticorupţie i-au nominalizat pe preşedintele CJ Cluj (Horea Uioreanu), vicepreşedintele Ioan Oleleu, Mariana Raţiu, consilierul judeţeanRemus Lăpuşan şi consilierii personali Mihai Teaha, Alexandru Stan, Răzvan Pop despre care spun că au “acaparat” contractele relevante financiar, de zeci de milioane de euro, pe care le-au direcţionat către acelaşi om de afaceri, “urmărind obţinerea unor sume de bani semnificative prin fraudarea bugetelor alocate contractelor respective”.

„La fel, în situaţii punctuale, determinate de interese de grup restrâns, s-a stabilit că cei anteriori enumeraţi se reaşează în două tabere şi folosindu-şi prerogativele funcţiilor, informaţiile deţinute în virtutea acestor funcţii, acţionează pentru atribuirea contractelor de mai mică anvergură unor societăţi agreate, însă numeroase, ceea ce face ca folosul obţinut să fie şi în acest plan semnificativ”, susţine fosta şefă DNA Cluj.

Ilegalităţile de la Centrul de Deşeuri, cu girul Marianei Raţiu, Horea Uioreanu şi Ioan Oleleu

Potrivit documentelor, procurorii anticorupţie ştiu despre ilegalităţile comise în derularea contracului pe fonduri europene de la Centrul de Deşeuri, dar cu toate acestea nicio persoană nu a răspuns pentru dezastrul de acolo. Investiţia trebuia finalizată încă din 2012.

“În concret, s-a stabilit că prin folosirea poziţiilor deţinute, Horea Uioreanu şi Ioan Oleleu au reuşit să impună atribuirea/alocarea celor mai semnificative contracte derulate de CJ, care însumează peste 125 milioane euro, societăţilor deţinute direct sau prin interpuşi de omul de afaceri Ioan Bene. În acest sens, arătăm că, în cursul anului 2011, când CJ Cluj era condus de fostul preşedinte Alin Tişe, instituţia a demarat proiectul «Sistem de Management Integrat al Deşeurilor» de o importanţă majoră pentru comunitate, evaluat la peste 70 de milioane de euro. Ulterior, CJ Cluj a demarat licitaţia publică ce a fost câştigată de Asocierea Confort SA, Atzwanger SPA, Ladurner şi Vel Service SA, stabilind ca dată de finalizare a lucrărilor luna decembrie 2012”, se arată în documentul citat.

Centrul de Deşeuri, grad de execuţie de 9% cu trei luni înainte de inaugurare

Procurorii arată că urmare a intrării în insolvenţă a societăţii Confort (septembrie 2012), lucrările viitorului centru ecologic au fost sistate “aflându-se la un stadiu de numai 9,7%, deşi potrivit contractului, gradul de execuţie trebuia să se situeze la 68%”.

“Deşi se impunea organizarea unei noi licitaţii pentru atribuirea continuării lucrărilor, făptuitorii Uioreanu şi Oleleu au acţionat pentru favorizarea societăţii Construcţii Napoca SA deţinută de omul de afaceri Ioan Bene şi de partenerul acestuia Dan Claudiu Vasile, societate pe care au introdus-o direct în cadrul contractului, ca subcontractor. Din informaţiile deţinute s-a stabilit că această subcontractare, nepermisă de contractul cu finanţare europeană, a fost impusă de Uioreanu şi Oleleu partenerilor forului judeţean, respectiv Atzwanger, Ladurner şi Vel Service. Practic, cei doi edili au condiţionat continuarea contractului cu firmele rămase în asociere de subcontractarea totală a lucrărilor către societatea indicată de ei, respective SC Construcţii Napoca SA. Cele stabilite de preşedintele şi vicepreşedintele CJ Cluj au fost agreate de reprezentanţii societăţilor contractante şi ulterior consfinţite prin hotărâre de Consiliu Judeţean, fiind cunoscut faptul că la nivelul CJ Cluj colegii de partid ai celor doi deţineau majoritatea absolută, ceea ce a facilitate «ratificarea» convenţiei fără emoţii. La contractul iniţial s-a semnat un act adiţional, iar noul termen de finalizare a lucrărilor s-a fixat în 31 decembrie 2013”, arată Botezan.

Procurorii confirmă ancheta Monitorul: bani daţi pe lucrări neconforme şi inexistente

Elena Botezan mai susţine că pe parcursul executării contractului “au fost depistate numeroase situaţii de decontare a unor lucrări neconforme, inexistente, executate la dimensiuni mai mici faţă de cele proiectate, toate aceste manopere fiind de natură să potenţeze câştigul financiar al constructorului, concomitent cu realizarea unor lucrări de proastă calitate”.

“În condiţiile în care sumele decontate în cadrul proiectului se ridică la zeci de milioane de euro, reducerea consturilor de execuţie prin întocmirea de devize false, ce atestă nereal respectarea parametrilor fizici, tehnici şi calitativi proiectaţi, crează premise obţinerii de sume semnificative faţă de cele efectiv cheltuite, producând pagubă bugetului instituţiei publice. Aceste activităţi de fraudare a sumelor din contract sunt rezultatul unei înţelegeri survenite între conducerea CJ Cluj şi constructor (există situaţii în care celulele de depozitare a deşeurilor au fost construite mai mici cu zeci de metri faţă de proiectul iniţial şi decontate conform proiectului, drumuri de acces interioare mai scurte, instalaţii de dimensiuni mai mici, toate fiind corelate în favoarea grupului de interese şi în detrimentul banilor publici)”, susţine DNA Cluj.

DNA: Mariana Raţiu a aprobat plăţi pentru lucrări neexecutate

“Înţelegerile frauduloase privind direcţionarea ilegală a fondurilor alocate prin contract este pusă în evidenţă de felul în care acţionează persoanele desemnate cu supravegherea executării contractului, respectiv modul în care aceste persoane au fost desemnate. Astfel, din partea CJ Cluj, manager de proiect a fost desemnată făptuitoarea Mariana Raţiu, şef Direcţie Dezvoltare Investiţii care, la înţelegere cu Uioreanu şi Oleleu, întocmeşte documentele necesare pentru aprobarea plăţilor, certificând lucrări chiar neexecutate sau neconforme, cunoscând caracterul nereal al celor certificate, actele întocmite de aceasta fiind necesare pentru justificarea alocării fondurilor din partea instituţiei publice, plăţile fiind efectiv aprobate de preşedintele şi vicepreşedintele CJ. De asemenea, din partea constructorului SC Construcţii Napoca a fost desemnat ca manager de proiect, având acordul beneficiarului CJ Cluj, făptuitorul Ioan Lengher, angajat al grupului de firme Ben&Ben deţinut de omul de afaceri Ioan Bene. Deşi o astfel de desemnare este în defavoarea beneficiarului, fiind evident că Lengher va urma o conduită pro constructor, ea a fost acceptată fără rezerve de reprezentanţii autorităţii publice, conduita aceasta constituidu-se într-un indiciu suplimentar privind cele convenite şi urmărite de părţile implicate, anume fraudarea fondurilor alocate contractului şi acoperirea urmelor faptelor lor ilicite”, arată DNA.

Procurorii anticorupţie mai susţin că, deşi termenul contractului nu a fost respectat, CJ Cluj nu a luat nicio măsură de sancţionare a constructorului, nu a perceput penalităţi de întârziere, deşi potrivit contractului era îndreptăţit să ceară, “favorizând şi din această perspectivă firma omului de afaceri clujean”.

Licitaţii cu dedicaţie

În mai 2013, CJ Cluj a demarat licitaţia pentru desemnarea constructorului drumului de acces la CMID. “Există indicii temeinice că Horea Uioreanu şi Ioan Oleleu au acţionat pentru favorizarea societăţii Construcţii Napoca, furnizând lui Ioan Bene informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi anume date privind ofertele celorlalţi participanţi, pentru a facilita câştigarea licitaţiei. În iunie 2013, SC Construcţii Napoca a adjudecat licitaţia cu suma ofertată de 1,7 milioane lei (cu un milion sub nivelul estimat de beneficiar). Ulterior, în cadrul mai multor şedinţe de Consiliu Judeţean, interesele societăţii Napoca au fost bine reprezentate de cei doi lideri ai instituţiei alături de Mariana Raţiu, aceştia propunând şi susţinând necesitatea suplimentării volumului de lucrări (dublarea valorii ofertate şi contractate) sub pretextul unor erori de proiectare iniţială, demersul loc disimulând intenţia de maximizare a profitului constructorului, lucrările suplimentare aprobate nefiind nici necesare şi ca atare, nici executate”, susţine Elena Botezan.

“Întâlniri oculte”

Procurorii anticorupţie susţin că Uioreanu şi Oleleu au susţinut afacerile firmelor deţinute de Bene şi prin “întâlniri oculte” constante cu omul de afaceri, “derulate în spaţii atent controlate de aceştia (spre exemplu, într-un separeu din cadrul unui restaurant deţinut de Bene) pentru a se sustrage oricărui control din partea autorităţilor”.

Uioreanu şi acoliţii săi

Procurorii mai susţin că în vederea obţinerii de foloase necuvenite din sumele contractelor derulate cu fonduri provenite de la bugetul judeţului, Horea Uioreanu se foloseşte şi de consilierii săi personali Răzvan Pop şi Alexandru Stan (angajaţi ca funcţionari ai CJ Cluj), şi Mihai Teaha (avocat în Baroul Cluj), “persoane care controlează direcţionarea contractelor, colectează sumele obţinute din decontarea neconformă a acestora şi împart beneficiile ilicite conform celor convenite cu conducătorul instituţiei”.

„S-a stabilit astfel că, în cursul anului 2013, societăţile agreate de grupul construit în jurul său de preşedintele CJ Cluj au beneficiat de contracte prin atribuire directă, plăţi preferenţiale, sub condiţia alocării unei părţi din sumele încasate în beneficiul direct şi personal al funcţionarilor publici”, mai arată fosta şefă DNA Cluj.

Ea scrie negru pe alb care au fost firmele care au beneficiat de contracte prin atribuire directă sau au fost favorizate: Qual Advertising aparţinând omului de afaceri Eugen Albu (87.000 lei), SC Coral Impex, care a obţinut contractul de concesionare a serviciilor de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie, SC Întreprinderea de mobilă Florenţa SA Cluj-Napoca aparţinând omului de afaceri Sebastian Moga (61.745 lei).

“Un alt abonat al contractelor cu atribuire directă pe filiera grupului consilierilor lui Uioreanu este omul de afaceri Mircea Abrudean (director la Transelectrica SA Cluj şi asociat la SC Siab Development SRL Cluj-Napoca). Acesta a obţinut, în 2012, 10 contracte în valoare totală de 127.500 euro, iar un an mai târziu acelaşi om de afaceri a mai obţinut tot prin atribuire directă alte trei contracte în valoare totală de 180.000 de lei. Există date şi informaţii că având sprijinul şi acordul lui Uioreanu, făptuitorii Răzvan Pop, Mihai Teaha şi Alexandru Stan acţionează pentru favorizarea societăţii Eurodrum Com SRL Cluj-Napoca deţinută de omul de afaceri Liviu Laurenţiu Lola, în vederea câştigării licitaţiei privind întocmirea unui studiu de fezabilitate pentru lucrări de infrastructură drumuri în valoare de 10 milioane euro pentru reparaţii la drumurile judeţene. Indiciile existentă relevă că cei trei consilieri împreună cu omul de afaceri au apelat la RAADPP Cluj pentru a obţine date privind investiţia ce urmează a fi efectuată, informaţiile confidenţiale fiind necesare pentru favorizarea societăţii vizate de ei, urmărind ca parte din sumele alocate să fie fraudate şi împărţite între făptuitori”, susţine DNA.

Presiuni pentru firmele de transport. Alis – Oleleu sau Fany – Uioreanu?

Procurorii mai susţin că vicepreşedintele CJ Cluj, Ioan Oleleu, împreună cu consilierul Remus Lăpuşan, “acţionează abuziv pentru susţinerea intereselor operatorului de transport persoane Alis Grup aparţinând omului de afaceri Liviu Jişa, în vedederea avantajării grupului de firme în cadrul Programului de transport intrajudeţean 2014-2019 urmărind favorizarea acestor societăţi prin trafic de influenţă, sens în care există date că le-au fost remise sume semnificative de bani”.

„S-a stabilit că în contextul derulării licitaţiei la nivelul Consiliului Judeţean, în cadrul comisiei paritare (din care făceau parte Octavian David, funcţionar CJ Cluj şi Dana Magyarosi, angajat ARR Cluj) făptuitorul Ioan Oleleu a făcut presiuni asupra membrilor comisiei pentru anularea licitaţiei şi reluarea procedurii. Demersurile vicepreşedintelului CJ Cluj au avut loc de această manieră în condiţiile în care documentele deţinute în cadrul comisiei avantajau net societatea Fany, concurenta grupului de firme Alis. Urmare a intervenţiei lui Oleleu, lucrările comisiei nu au fost finalizate încălcându-se calendarul stabilit de Ministerul Lucrărilor Publice, membrii comisiei apreciind că se impune amânarea luării deciziei. Presiunile asupra comisiei au continuat şi în zilele ce au urmat, alături de Oleleu intervenţii pentru susţinerea grupului Alis venind şi din partea consilierului Remus Lăpuşan. Asupra acelorlaşi membri ai comisiei au fost exercitate presiuni şi influenţe şi din partea consilierilor preşedintelui CJ Cluj, însă de această dată pentru susţinerea intereselor societăţii Fany. Lupta dintre cele două grupări de interese din cadrul Consiliului Judeţean a fost semnificativă, concluzie ce se desprinde şi din faptul că decizia comisiei paritare a survenit abia după 5 zile de la debutul lucrărilor, situaţie fără precedent. Atribuire a avut loc în favoarea societăţii Fany. Miza era câştigarea traseului Cluj-Floreşti, ruta cea mai disputată şi cea mai rentabilă economic, încasările anuale fiind de circa 3 milioane de euro”, se arată în documentul citat.

La finalul documentului, fosta şefă a DNA Cluj, Elena Botezan, scrie că “s-a sesizat din oficiu faţă de Horea Uoreanu, preşedintele CJ Cluj, pentru luare de mită, Ioan Oleleu, vicepreşedintele CJ Cluj, tot pentru luare de mită, Remus Lăpuşan, complicitate la luare de mită, Mihai Teaha, avocat în Baroul Cluj pentru complicitate la abuz în serviciu, Mariana Raţiu, director în cadrul CJ Cluj, pentru săvărşirea infracţiunii de abuz în serviciu, iar faţă de oamenii de afaceri Ioan Bene, Eugen Albu, Mircea Abrudean şi Liviu Jişa pentru dare de mită”.

Ce fac, în prezent, aceste personaje?

Între prezent, fostul președinte al Consiliului Județean Cluj Horea Uioreanu, ispășeşte o pedeapsă de peste 6 ani pentru luare de mită, Ioan Oleleu a lăsat Consiliul Judeţean şi este directorul Direcţiei Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Cluj, Mariana Raţiu este în continuare manager de proiect la Centrul de Deşeuri şi şefa Direcţiei de Dezvoltare din Consiliul Judeţean Cluj,iar omul de afaceri Ioan Bene, condamnat la închisoare cu executare pentru că i-a dat mită lui Horea Uioreanu, îşi execută pedeapsa în Italia, în libertate.