monitorulcj.ro Menu
Actualitate

Hoţia de la Centrul de Deşeuri. Cum a ajuns o ruină să coste peste 100 milioane de euro

Centrul de Deşeuri, în prezent o ruină, a ajuns să coste 101 milioane de euro. După falimente răsunătoare, licitaţii anulate, “lucrări malefice” şi bani publici sifonaţi pe construcţii imaginare, în 6 ani de zile valoarea investiţiei a crescut de mai bine de patru ori. Cum au dispărut şi încă dispar din buzunarele clujenilor milioane de euro fără ca nimeni să ia atitudine?

An an de an, celebra groapă ecologică a Clujului a înghiţit şi continuă să înghită milioane de euro ba pentru acoperirea dezastrului actual, ba pentru continuarea lucrărilor, ba pentru paza obiectivului, ba pentru alimentarea cu energie electrică şi lista poate continua.


Dacă iniţial proiectul care îşi propunea implementarea unui sistem de management integrat al deşeurilor în conformitate cu standardele UE, acum Centrul de Deşeuri este un proiect abandonat, fără perspectivă.

Cu toate acestea, consilierii judeţeni vor da mâine în şedinţă undă verde acoperirii dezastrului de la Centrul de Deşeuri prin alocarea a nu mai puţin de 45 milioane de euro pentru episodul 2 al telenovelei.

Fazarea proiectului sau cum să smântâneşti alte milioane de euro de la UE

Consilierii judeţeni au votat un proiect de hotărâre care prevede alocarea a 45 de milioane de euro pentru “fazarea proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în județul Cluj și a cheltuielilor legate de proiect”.

Cu alte cuvinte, Consiliul Judeţean va depune pentru partea a doua a proiectului o nouă cerere de finanţare.

Valoarea totală a proiectului «Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în județul Cluj» – faza II este de 199.661.868,58 lei (aproximativ 45 milioane de euro) bani care vor proveni, în primă fază, din bugetul CJ Cluj.

Peste 11,5 milioane de euro, returnați la UE

“Prin adoptarea hotărârii, pentru implementarea fazei II a proiectului se vor aloca următoarele sume: 2.376.113,58 lei fără TVA, reprezentând 2% din valoarea eligibilă a proiectului, respectiv cofinanțarea proiectului; 116.429.565,34 lei, reprezentând 98% din valoarea eligibilă a proiectului pentru asigurarea resurselor financiare pe perioada implementării proiectului și care vor fi rambursate de autoritatea contractantă; 24.434.786,74 lei, reprezentând TVA-ul aferent cheltuielilor eligibile a proiectului pentru asigurarea resurselor financiare pe perioada implementării proiectului și care vor fi rambursate de autoritatea contractantă; 45.554.871,71lei reprezentând cheltuieli neeligibile a proiectului și TVA-ul aferent cheltuielilor neeligibile; 10.866.531,21 lei, reprezentând contribuția proprie a beneficiarului la cofinanțarea proiectului”, se arată în proiectul de hotărâre.

La începutul lui 2016, managerul de proiect al CMID Mariana Raţiu spunea că a primit acordul Ministerului Mediului şi a Ministerului Fondurilor Europene “să rupă proiectul în două”. Cu alte cuvinte, un constructor să finalizeze lucrările pe partea de FIDIC Galben (finalizat în proporţie de 80%, potrivit ultimelor date primite de la Consiliul Judeţean), iar un alt constructor urma să finalizeze FIDIC-ul Roşu.

Potrivit CJ, faza II a proiectului ”Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în județul Cluj” va fi finanțată prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 - 2020 (POIM).

CJ cere bani de la UE pentru aceleași lucrări, care ar fi trebuit finalizate de cel puțin 1 an

Potrivit proiectului de hotărâre, „în faza II a proiectului se vor derula următoarele activităţi: finalizarea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor, respectiv construirea unui depozit de deșeuri județean conform având suprafața de 7,7 ha, durata de viață de 5 ani și capacitatea de depozitare de 1.350.000 mc, finalizarea Stației de Tratare Mecano-Biologică și a Stației de Sortare, finalizarea Drumului de Acces la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, achiziționarea de echipamente pentru stațiile de transfer, închiderea și ecologizarea depozitelor de deșeuri neconforme din judeţ, respectiv Pata-Rât, Turda, Câmpia Turzii, Gherla, Dej și Huedin, construirea drumurilor de acces pentru  Stațiile de Transfer Mihai Viteazu, Huedin și Gherla şi asistență tehnică în supervizarea contractelor de lucrări din cadrul proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în județul Cluj”.

Nu înţelegem cum Consiliul Judeţean intenţionează să atragă noi fonduri europene pentru închiderea și ecologizarea depozitelor de deșeuri neconforme din judeţ, respectiv Pata Rât, Turda, Câmpia Turzii, Gherla, Dej și Huedin, în contextul în care pentru aceste lucrări există deja licitaţie şi s-au adjudecat firmele care se ocupă de aceste proiecte.

În iunie 2015, Consiliul Județean a atribuit Asocierii SC Nordconforest SA- SC Finara Consult SRL- SC Interdevelopment SRL contractul pentru închiderea și ecologizarea rampei de gunoi de la Pata Rât, Gherla, Huedin și Turda contra sumei de 27.267.933,79 lei fără TVA. (6 milioane de euro). Un an mai târziu, cele trei firme au mai primit 800.000 de euro pentru aproximativ aceeaşi operaţiune, bani încredinţaţi direct, fără licitaţie, pentru presupuse cheltuieli cu incendii la Pata Rât.

Pentru celelalte depozite de deșeuri de la Dej și Câmpia Turzii, tot în iunie 2015, a fost încheiat un contract cu Asocierea SC Geiger Transilvania SRL - Wilhelm Geiger Gmbh&CP.KG-Coplan Consultanţi Arhitecţi Ingineri SRL, la valoarea de 8.098.330,08 lei fără TVA. (1,7 milioane euro).

Firmele aveau la dispoziție un an să ecologizeze cele 6 depozite de deșeuri, ceea ce nici până în ziua de astăzi nu s-a întâmplat.

Consiliul Judeţean Cluj recunoaşte public că a MINŢIT. Contractul pentru închiderea Pata Rât a fost suplimentat în afara legii?

După solicitări repetate de suplimentare a contractului pentru „închiderea ecologică” a gropii de gunoi de la Pata Rât şi la mai bine de un an de când aceasta trebuia închisă, Consiliul Judeţean a cedat la începutul anului 2017 şi a suplimentat valoarea contractului, deşi în urmă cu doi ani spunea că acesta nu va fi suplimentat şi că firmele participante la licitaţie trebuie să-şi asume diferenţele de cantităţi de la groapa de gunoi.

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a trimis un comunicat de presă prin care susţine că miercuri, 11 ianuarie 2017, au fost emise autorizaţiile pentru închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât. Comunicatul seamănă izbitor cu un alt document remis tot de CJ Cluj în urmă cu doi ani despre exact acelaşi subiect. Singura diferenţă: sumele plătite pentru închiderea rampei de gunoi.

Comunicatul, semnat şi asumat de Alin Tişe, este recunoaşterea publică a minciunii funcţionarilor publici din 2015. Comunicând o altă sumă este recunoaşterea publică că atunci, în urmă cu doi ani, au minţit că nu vor fi suplimentări la contractul atribuit firmei Nord Conforest pentru închiderea depozitelor de deşeuri de la Pata Rât, Gherla, Turda şi Huedin.

Comunicatul CJ Cluj 11 ianuarie 2017

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a semnat miercuri, 11 ianuarie 2017, cererile pentru emiterea autorizaţiilor de construire în vederea executării lucrărilor de închidere a depozitelor neconforme de deşeuri Cluj-Napoca (Pata Rât), Gherla, Turda şi Huedin. Valoarea totală aferentă lucrărilor de închidere a acestor patru depozite neconforme este de 29.801.835,65 lei fără TVA, sumă din care aproape 80% - 23.394.709,82 lei este destinată închiderii depozitului de la Pata Rât.

“Primăriile din Cluj-Napoca, Gherla, Turda şi Huedin vor elibera în cel mai scurt timp posibil autorizaţiile de construire. După emiterea acestora, Consiliul Judeţean Cluj, în calitate de beneficiar, va emite ordinul de începere a lucrărilor de execuţie pentru închiderea gropilor de gunoi neconforme, lucrări ce vor trebui finalizate în maxim 12 luni”, a declarat preşedintele CJ Cluj Alin Tişe.

Comunicatul CJ Cluj iunie 2015

Pentru Lotul nr. 1 - închiderea şi ecologizarea depozitelor neconforme de deşeuri de la Pata Rât, Huedin, Turda şi Gherla - a fost emis ordinul de începere a lucrărilor şi au fost predate amplasamentele astăzi, vineri, 12 iunie 2015. Pentru Lotul nr. 1 a fost încheiat Acordul Contractual în ceea ce priveşte depozitele Pata Rât, Gherla, Huedin şi Turda, antreprenor fiind  Asocierea SC Nordconforest SA- SC Finara Consult SRL- SC Interdevelopment SRL, la valoarea de 27.267.933,79 lei fără TVA.

“În următoarele patru luni se va desfăşura etapa de proiectare a lucrărilor de închidere a tuturor celor şase depozite de deşeuri neconforme din judeţ, după care va urma execuţia propriu-zisă a lucrărilor, a cărei durată nu va fi în nici un caz mai mare de 8 luni, întreaga durată a contractului fiind de 12 luni de la data emiterii ordinului de începere”, declara la acea dată preşedintele CJ Cluj Mihai Seplecan.

2 ani de pasivitate. Cine câştiga licitaţia trebuia să-şi asume cantităţile suplimentare de deşeuri

Potrivit unui răspuns al Consiliului Judeţean din luna noiembrie 2014 care aducea clarificări privind procedura de atribuire a contractului, în ipoteza în care apar lucrări suplimentare datorate diferenţelor de cantitate între momentul întocmirii documentaţiei de atribuire şi momentul semnării acordului contractual, acestea din urmă vor fi suportate din suma alocată pentru diverse şi neprevăzute.

“Antreprenorul desemnat câştigător în urma procedurii de atribuire va realiza proiectarea închiderii depozitului de deşeuri conform situaţiei existente în teren la data primirii ordinului de începere a lucrărilor acceptând deliberat riscuri calculate conform condiţiilor de contract de tip proiectare şi execuţie. Antreprenorul îşi va include şi asuma în oferta sa financiară deliberat şi riscuri calculate”, se arată în documentul din 2014, anterior licitației și cunoscut și asumat de participanți, deci și de Nord Conforest.

Adică cu alte cuvinte, toate firmele care au avut intenţia să participe/au participat atunci la licitaţie şi-au asumat existenţa unor cantităţi suplimentare de deşeuri la Pata Rât. Poate unele firme au fost descurajate de afirmaţia că nu se permite suplimentarea contractului şi nu au mai participat. Nord Conforest a câştigat licitaţia, dar ulterior a primit nişte bani invocând un motiv care înainte de licitaţie i s-a comunicat că nu i se permite: suplimentarea financiară.

Închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât, o afacere de peste 8 milioane de euro

Acum, dacă ar fi să ne luăm după ultimul comunicat emis de Consiliul Judeţean miercuri valoarea contractului a crescut la peste 6,6 milioane de euro, pe lângă cei 800.000 de euro primiți în 2016. Mai mult, din cauza volumului mare de deşeuri depozitate ilegal, închiderea rampei necesită costuri suplimentare care se ridică la peste 1,3 milioane de euro, bani care nu vor fi decontaţi din fonduri europene şi vor trebui plătiţi din bugetul Consiliului Judeţean.

Oficial, în această rampă s-a sistat depozitarea deșeurilor, dar perimetrul nu este securizat și un număr mare de persoane scormonesc în gunoaie în căutare de materiale reciclabile. Astfel, există suspiciuni că incendiile din anii trecuţi de la Pata Rât ar fi fost provocate intenționat. Scopul, fie reducerea volumului de deșeuri pentru a scădea costurile de ecologizare, fie pentru a obține bani în plus sub pretextul cheltuielilor de stingere.

Cine e în spatele Nord Conforest

Nord Conforest SA este o societate cu sediul în Gilău controlată de Dorin și Emil Așchilean. Societatea are drept obiect al activității ”lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor” și avea în 2013, 105 angajați, cu o cifră de afaceri de peste 14,5 milioane de lei, dar profit negativ de peste două milioane de lei. Dorin Așchilean este acționar și la ACI Cluj, împreună cu fratele său Ioan Așchilean și fondatorul Băncii Transilvania Horia Ciorcilă și oamenii de afaceri Gicu Gânscă și Dorel Goia.

Nord Conforest a mai construit noua bază sportivă din Gheorgheni, contractul ridicându-se la 4,6 milioane de euro, firma a mai câştigat contractul pentru modernizarea şi extinderea Parcului Industrial Tetarom I la o valoare de 9,3 milioane de euro sau pentru construirea Parcului Industrial Tetarom IV, unde Consiliul Judeţean a pierdut finanţarea europeană.

Ping pong cu finalizarea unui proiect vital pentru Cluj

Imediat după ce a devenit președinte al Consiliului Județean, în iulie 2016 Alin Tișe a recunoscut că proiectul Centrului de Deşeuri este compromis în totalitate şi spunea că până la finalul anului există mari şanse ca judeţul să decidă să renunţe să mai construiască acest obiectiv.

Două luni mai târziu, în septembrie 2016 Consiliul Județean anunța că instituţia a finalizat şi atribuit contractul privind finalizarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID). Câştigătorul licitaţiei este o firmă controversată, iar patronul acesteia este un apropiat al democrat-liberalilor.

După doi ani de blocaj, contractul pentru finalizarea Centrului de Deşeuri a fost atribuit firmei Krantz Eurocenter. Cu această ocazie, preşedintele CJ Cluj Alin Tişe spunea că această firmă se va ocupa doar de finalizarea primei celule, celula a doua fiind înlocuită cu un incinerator de deşeuri. Firma Krantz Eurocenter va primi 24 de milioane de euro pentru finalizarea primei celule.

Firma este anchetată de DNA pentru evaziune fiscală. Boian, afaceri “penale” cu Elena Udrea

Kranz Eurocenter SRL a intrat în urmă cu trei ani în atenţia procurorilor anticorupţie. În 2014, firma controlată de Corin Boian, apropiat al fostei guvernări PDL, a fost anchetată de procurorii DNA într-un dosar de evaziune fiscală. Boian este cercetat penal pentru comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală într-un dosar unde prejudiciul se ridică la suma de 2.385.000 de lei.

Şi în 2011, Corin Boian patron a intrat în atenţia DNA. Procurorii investighează modul în care s-a demarat investiţia privind dezvoltarea domeniului schiabil din masivul Parâng, mai exact cum a fost decontat primul milion de lei (10 miliarde de lei vechi), acordat de către ministrul Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea. Kranz Eurocenter Piteşti a câştigat un contract fabulos, în valoare de 67 de milioane de euro, în contextul în care bilanţul contabil era de-a dreptul dezastruos. Procurorii au verificat inclusiv modul în care a fost posibil ca o societate cu datorii mai mari decât capitalul social să fie eligibilă pentru o astfel de licitaţie.

Corin Boian îi aducea Elenei Udrea şpaga cu valiza

În 2015, omul de afaceri Adrian Gărdean făcea mărturisiri amănunţite legate de modul în care fostul ministru Elena Udrea ar fi pretins şi încasat şpăgi de la oamenii de afaceri pentru contractele finanţate de către Ministerul Turismului. Potrivit acestuia, patronul piteştean Corin Boian, care deţine societatea Kranz Eurocenter SRL, i-ar fi adus Elenei Udrea şpaga în valiză, direct la minister. „Boian Corin a venit la biroul meu din Băneasa, având cu el o geantă neagră de mână, cam de dimensiunea unei unităţi centrale de calculator în care avea o sumă de bani, spunându-mi că sunt 600.000 euro. În aceeaşi geantă am pus şi eu 300.000 euro. Din câte îmi amintesc, toţi banii pe care i-am pus eu erau în bancnote mari, de 500 de euro. De la biroul meu, am mers împreună cu Boian Corin, cu maşina acestuia, la sediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului din apropierea Casei Poporului”, ar fi mărturisit Adrian Gărdean.

În aceste condiții, ce garanţii dau membrii echipei de implementare că în faza a II-a a proiectului nu se va (re)edita haosul precedent? Niciuna.

Episodul 1 al telenovelei CMID

În octombrie 2014, contractul pentru construirea Centrului de Deşeuri a fost reziliat, după mai multe ilegalități și lucrări de mântuială confirmate printr-o expertiză tehnică pe care Monitorul de Cluj a publicat-o în exclusivitate. Expertiza geotehnică releva faptul că lucrările executate la Centrul de Deşeuri conţin grave deficienţe care pun în pericol întregul amplasament, experţii clujeni îndrăznind să numească această lucrare una “malefică”. Tot ei au propus dărâmarea a tot ceea ce s-a construit până acum.

Licitaţia pentru Centrul de Deşeuri a fost câştigată în 2011 de asocierea formată din S.C. Confort S.A., Atzwanger Spa, S.C. Ladurner Impianti S.R.L. şi S.C. Vel Service S.A. contra sumei de 107.520.012,54 lei fără TVA (23,8 milioane de euro).

Iniţial, SC Confort a fost lider de asociere, ulterior, după intrarea în insolvenţă s-a schimbat liderul, lider devenind firma din Italia, Atzwanger care reprezintă antreprenorul. Acest antreprenor a subcontractat lucrările de construcţie firmei Napoca SA. Napoca SA aparţine omului de afaceri Ioan Bene, care a fost trimis în judecată pentru dare de mită în dosarul fostului preşedinte al CJ Cluj Horea Uioreanu şi care în prezent este cercetat şi într-un dosar de spălare de bani şi evaziune fiscală cu un prejudiciu estimat la 3 milioane de euro.

Termenul de execuţie iniţial a fost de 14 luni din 26 martie 2012, dar printr-un act adiţional lucrările au fost prelungite până în decembrie 2013. Şi acest termen a fost prelungit până în 19 octombrie 2014, după care a fost prelungit până în 31 decembrie 2015. Ultimul termen anunţat a fost anul 2019.

Plângeri târzii depuse la DNA, zac nerezolvate de 2 ani

La începutul lui 2015, Consiliul Judeţean Cluj face o plângere la Direcţia Naţională Anticorupţie în legătură cu lucrările la Centrul de Deşeuri. În paralel, însă, este depusă o altă plângere înregistrată tot la DNA Cluj împotriva funcţionarilor publici din cadrul CJ Cluj care s-au ocupat de proiectul Centrului de Deşeuri.  Consilierul Județean de la acea dată Mihai Seplecan a cerut DNA Cluj să se sesizeze şi să cerceteze dacă sunt întrunite în sarcina unor funcţionari publici din Consiliul Judeţean Cluj elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu comise în legătură cu proiectarea şi executarea lucrărilor la Centrul Integrat de Management al Deşeurilor.

În denunţ, Seplecan spune că “există suspiciuni că au fost încheiate contracte de achiziţii publice cu nerespectarea prevederilor legale, fiind o foarte mare probabilitate ca aceste atribuiri să aibă drept scop frauda şi spălarea banilor publici”.

Echipa de implementare a proiectului, aproximativ 20 de persoane, a încasat în total din noiembrie 2011 şi până în prezent 1.050.510 lei, adică peste 235.000 de euro. Din echipa de implementare a proiectului la Centrul de Deşeuri, se numără, printre alţii, Mariana Raţiu (manager de proiect), Vinicius Mărgeanu, Simona Tatomir, Ştefan Iliescu, Corina Salanţă, Sanda Oltean, Diana Coman sau Claudiu Salanţă.

Între timp, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca au început urmărirea penală pentru lucrări fără autorizaţie, excavări ilegale şi furt de pământ la obiectivul Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) în judeţul Cluj. 

2011 - valoarea întregului proiect al Centrului de Deşeuri era de 255.000.000 lei plus TVA – 56,6 milioane de euro

2017 – valoarea fazei II a proiectului Centrului de Deşeuri este de 199.661.868,58 lei – 44,3 milioane  de euro

Valorea totală - 100.900.000 euro

Comisia Europeană a decis anul acesta să acționeze în judecată România la Curtea Europeană de Justiție pentru că autoritățile nu au reușit să închidă 68 de depozitele municipale de deșeuri neconforme, Clujul fiind pe această listă a ruşinii.

Anul şi dublarea investiţiei

2011 -  Asociaţia Confort SA, Atzwanger SPA, Ladurner Impianti SRL şi SV Vel Service SA câştigă licitaţia pentru construirea Centrului de Deşeuri cu o ofertă de 107, 5 milioane de lei fără TVA/ 23,8 milioane de euro

2012 – Confort SA intră în insolvenţă dar încasează de la Consiliului Judeţean 15,8 milioane de euro pe lucrările făcute până la intrarea în insolvenţă, dar şi după intrarea în insolvenţă

2013 – Italienii de la Atzwanger SPA devin liderul asocierii pentru continuarea lucrărilor la groapa ecologică. După scurt timp, DNA a susţinut că fostul preşedinte al CJ Cluj Horea Uioreanu şi vicele CJ Cluj Ioan Oleleu ar fi favorizat firma lui Ioan Bene, Napoca SA, în sensul că au introdus-o direct ca subcontractor, nepermis prin contractul cu finanţare europeană

2014 – Apar primele probleme la Centrul de Deşeuri: excavări ilegale, fisuri în fundaţie, lucrările executate nu erau de calitate, experţii spun că există riscul ca întreaga construcţie să se prăbuşească, numind-o “lucrare malefică”

Final de 2014 – Contractul pentru construirea Centrului de Deşeuri cu firma Atzwanger SPA a fost reziliat

2015 – CJ Cluj mai plăteşte 11,6 milioane de euro către Atzwanger SPA, ultimele plăţii fiind făcute în vara lui 2015, când deja o expertiză  confirma dezastrul de la Centrul de Deşeuri

2015 – Consiliul Judeţean depune o plângere penală la DNA Cluj împotriva constructorului Centrului de Deşeuri

2015 – Consilierul judeţean Mihai Seplecan depune plângere penală împotriva funcţionarilor publici implicaţi în proiectul CMID pe care îi acuză de abuz în serviciu în legătură cu proiectarea şi executarea lucrărilor la Centrul de Deşeuri.

Monitorul de Cluj a scris despre faptul că echipa de implementare a proiectului, aproximativ 20 de persoane, au încasat în total din noiembrie 2011 şi până în prezent 1.050.510 lei, adică peste 235.000 de euro. Din echipa de implementare a proiectului la Centrul de Deşeuri, se numără, printre alţii, Mariana Raţiu, Vinicius Mărgeanu, Simona Tatomir, Ştefan Iliescu, Corina Salanţă, Sanda Oltean, Diana Coman sau Claudiu Salanţă.

Iulie 2015 – Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca încep urmărirea penală pentru lucrări fără autorizaţie, excavări ilegale şi furt de pământ CMID

2016 – valorea Centrului de Deşeuri creşte cu peste 22 milioane de euro, judeţul trebuie să returneze 15,5 milioane de euro cheltuieli neeligibile plus lucrări executate neconforme

2017 – contractul pentru finalizarea primei celule a Centrului de Deşeuri este atribuit firmei Kranz Eurocenter contra sumei de 24 milioane de euro

2017 –  se vorbeşte despre începerea lucrărilor la faza a II-a a proiectul care se ridică la peste 45 milioane de euro