Tribuna Parlamentară
Mihai Curteanu, secretar general AUR Cluj: „Dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu, o schimbare care ridică întrebări serioase”
Dezincriminarea deţinerii de droguri pentru consum propriu necesită o dezbatere aplicată privind riscurile unui asemenea demers în contextul în care minorii au nevoie de mecanisme clare de protecție în fața unui fenomen periculos: „Copiii au nevoie de o lege care să îi protejeze în practică, nu doar de promisiuni și declarații politice”, spune Mihai Curteanu, secretarul general al AUR Cluj.
Mihai Curteanu, secretar general AUR Cluj: „Dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu, o schimbare care ridică întrebări serioase”|Foto: Mihai Curteanu - Facebook
În contextul iniţiativei legislative privind dezincriminarea deţinerii de droguri pentru consum propriu, depuse la Senat, secretarul general al AUR Cluj, Mihai Curteanu, semnalează că schimbarea sancțiunilor aplicabile consumului propriu nu trebuie să îngreuneze combaterea traficului și protejarea minorilor, iar statul trebuie să ofere mecanisme de protecție și prevenție pentru a combate acest risc.
CITEȘTE ȘI:
Deținerea de droguri pentru consum propriu ar putea fi dezincriminată. Proiectul de lege a fost depus la Senat.
„Când drogurile ajung la copii, nu mai vorbim doar despre o problemă de ordine publică. Vorbim despre siguranța generației care va construi România de mâine”, spune Mihai Curteanu, secretarul general al AUR Cluj.
Drogurile amenință copiii României: Cine îi protejează pe cei care nu se pot apăra singuri?
„Un copil ajunge la spital după ce a consumat droguri, o realitate care ar trebui să cutremure orice părinte și să oblige statul român să acționeze.
În timp ce familiile se tem pentru siguranța copiilor lor, România trebuie să răspundă unei întrebări fundamentale cum îi protejăm pe cei mici de un fenomen care a luat amploare și divine un flagel care le poate distruge sănătatea și viitorul?”, notează Mihai Curteanu.
CITEȘTE ȘI:
Secretar general AUR Cluj, Mihai Curteanu, împotriva tăierii burselor sociale pentru elevi: „Cum previi abandonul școlar dacă tai sprijinul acordat copiilor vulnerabili?”.
Drogurile nu sunt un subiect abstract, o simplă statistică sau o temă de dezbatere politică, în spatele acestui fenomen sunt copii, părinți disperați, familii care se luptă să-și salveze adolescenții și tineri care riscă să-și piardă sănătatea înainte să apuce să-și construiască un viitor.
Un copil ar trebui să se gândească la școală, la prieteni, la jocuri și la visurile sale, nu ar trebui să ajungă într-un spital din cauza drogurilor, nu ar trebui să fie expus unor substanțe care îi pot afecta grav dezvoltarea, și, mai ales, nu ar trebui să fie lăsat fără protecție într-o societate în care adulții au obligația de a-i apăra pe cei vulnerabili.
„Nu este suficient să ne indignăm pentru o zi, să discutăm câteva ore la televizor și apoi să uităm, trebuie să ne întrebăm cum a fost posibil, ce a lipsit și ce trebuie schimbat pentru ca asemenea situații să nu se repete.
Când drogurile ajung la copii, nu mai vorbim doar despre o problemă de ordine publică. Vorbim despre siguranța generației care va construi România de mâine”, arată secretarul general AUR Cluj, Mihai Curteanu.
18,3% dintre tinerii cu vârste între 15 și 34 de ani declaraseră că au consumat droguri cel puțin o dată în viață
Datele prezentate în martie 2025 de expertul antidrog Cătălin Țone, cu referire la raportul Agenției Naționale Antidrog pentru anul 2023, indicau o creștere de la 16,1% la 18,3% a ponderii persoanelor cu vârste între 15 și 34 de ani care declaraseră că au consumat droguri cel puțin o dată în viață.
Această statistică nu înseamnă că aproape unul din cinci tineri consumă droguri în prezent sau că toți cei incluși în această categorie sunt dependenți, ea arată însă că experiența consumului există în rândul unei părți importante a populației tinere și că prevenția nu poate fi tratată ca o formalitate.
„Fiecare copil trebuie să aibă șansa de a crește într-un mediu sigur, fiecare părinte trebuie să poată avea încredere că școala, instituțiile statului și autoritățile responsabile își îndeplinesc obligațiile.
Nu putem aștepta ca o tragedie să ne amintească de fiecare dată că avem o problemă, nu putem limita prevenția la câteva campanii ocazionale și apoi să pretindem că ne-am făcut datoria. Copiii au nevoie de educație reală, de specialiști, de consiliere și de adulți care să recunoască riscurile și să intervină la timp.
Iar atunci când există persoane care profită de vulnerabilitatea minorilor pentru a distribui droguri, autoritățile trebuie să investigheze faptele și să aplice legea cât mai dur cu putință”, adaugă Mihai Curteanu.
Dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu, o schimbare care ridică întrebări serioase
În acest context, propunerea legislativă privind trecerea deținerii de droguri pentru consum propriu din sfera penală în cea contravențională deschide o dezbatere importantă, notează Mihai Curteanu.
Inițiativa a fost susținută inițial de Daniel Fenechiu (PNL), Cristian Ghinea (USR) și Victoria Stoiciu, senatoare neafiliată care a intrat în Parlament pe listele PSD. Potrivit informațiilor publicate în octombrie 2026, proiectul propune înlocuirea răspunderii penale pentru această faptă cu o sancțiune contravențională, respectiv o amendă cuprinsă între 1.000 și 3.000 de lei.
„Întrebarea pe care statul trebuie să o clarifice este simplă: ce garanții concrete vor exista pentru ca o schimbare a sancțiunilor aplicabile consumului propriu să nu îngreuneze combaterea traficului și protejarea minorilor?
Nu este suficient ca o inițiativă legislativă să fie justificată prin intenții declarate, efectele sale trebuie analizate, riscurile trebuie identificate, iar mecanismele de protecție trebuie explicate public.
Într-o asemenea dezbatere, interesul copiilor trebuie să fie o prioritate explicită”, avertizează Mihai Curteanu, secretar general AUR Cluj.
DIICOT avertizează asupra riscurilor proiectului
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a criticat proiectul legislativ, atrăgând atenția asupra unor posibile vulnerabilități în combaterea traficului de droguri.
CITEȘTE ȘI:
DIICOT critică proiectul de dezincriminare a deținerii de droguri, ar putea ajuta traficanții să scape de răspundere
Miza nu este doar modul în care va fi sancționat consumatorul, ci și capacitatea autorităților de a identifica persoanele care vând droguri și de a proteja comunitățile vulnerabile.
„Nicio modificare legislativă nu ar trebui adoptată fără o analiză atentă a acestor situații și fără clarificarea instrumentelor de care vor dispune polițiștii și procurorii. Nu trebuie să confundăm sprijinul acordat persoanelor dependente cu tolerarea traficului. Copiii au nevoie de o lege care să îi protejeze în practică, nu doar de promisiuni și declarații politice. Cine răspunde atunci când un copil ajunge în pericol? Aceasta este întrebarea pe care societatea trebuie să o pună instituțiilor responsabile”, precizează Mihai Curteanu.
Protecția copiilor în fața drogurilor
Cum sunt identificate situațiile în care minorii sunt expuși drogurilor? Ce programe de prevenție funcționează în școli? Câte servicii specializate sunt accesibile copiilor care au nevoie de ajutor? Ce se întâmplă cu familiile care descoperă că propriul copil consumă substanțe interzise?
Părinții nu pot duce singuri această luptă, profesorii nu pot înlocui specialiștii, iar poliția nu poate rezolva prin intervenții punctuale o problemă care necesită și educație, prevenție și tratament, spune Mihai Curteanu, care semnalează necesitatea unei colaborări reale între școli, familii, medici, psihologi, serviciile sociale și instituțiile de aplicare a legii.
„Copiii trebuie să poată cere ajutor înainte ca situația să devină o urgență medicală, părinții trebuie să primească îndrumare atunci când observă schimbări îngrijorătoare, iar consumatorii care se confruntă cu dependența trebuie să aibă acces la servicii de recuperare adaptate vârstei lor.
În paralel, autoritățile trebuie să investigheze rețelele de distribuție, să urmărească fluxurile financiare rezultate din activități ilegale și să acționeze împotriva celor care furnizează droguri minorilor”, adaugă secretarul general AUR Cluj.
Prevenția și combaterea traficului nu se exclud, dimpotrivă, sunt două componente esențiale ale aceleiași responsabilități publice.
România nu își poate abandona copiii
După cum arată secretarul general AUR Cluj, Mihai Curteanu, o societate se vede în felul în care își protejează copiii, mai ales atunci când aceștia sunt vulnerabili,
„Un copil care ajunge să consume droguri are nevoie de intervenție și sprijin, nu de abandon și stigmatizare, dar protejarea lui presupune și acțiuni concrete pentru a limita accesul la substanțe, pentru a identifica persoanele care le distribuie și pentru a preveni repetarea unor asemenea situații.
Statul trebuie să investească în programe de prevenție care pot fi evaluate, în servicii de tratament accesibile și în formarea specialiștilor care lucrează cu minorii”, adaugă Mihai Curteanu.
Orice reformă legislativă trebuie să fie însoțită de obiective clare și de o evaluare ulterioară a rezultatelor.
„Trebuie să știm dacă măsurile adoptate reduc consumul în rândul copiilor, îmbunătățesc accesul la tratament și păstrează eficiența combaterii traficului.
În lipsa unor asemenea garanții, riscul este ca dezbaterea să rămână blocată între declarații politice, în timp ce familiile continuă să caute soluții.
Pentru că, atunci când vorbim despre droguri și despre copii, miza nu este câștigarea unei dispute politice, miza este sănătatea, siguranța și viitorul unei generații întregi”, precizează secretarul general al AUR Cluj, Mihai Curteanu, în analiza sa.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
