Timp Liber
26 aprilie 2022, Ziua de comemorare a dezastrului de la Cernobîl. Peste 8 milioane de persoane au fost expuse la radiații
În data de 26 aprilie 1986 a avut loc dezastrul nuclear de la Cernobîl. În urma exploziei de la Centrala Nucleară de la Cernobîl, peste 8 milioane de persoane au fost expuse la radiații.
În urmă cu 36 de ani s-a produs dezastrul de la Cernobîl/ Foto: pixabay.com
În fiecare an, pe 26 aprilie, se sărbătoreşte Ziua internaţională de comemorare a dezastrului de la Cernobîl (#InternationalChernobylRemembranceDay), care marchează producerea acestui accident nuclear istoric. De asemenea, această zi are ca scop prevenirea viitoarelor dezastre nucleare.
Explozia produsă la centrala nucleară de la Cernobîl în 1986 a răspândit un nor radioactiv peste părţi întinse ale Uniunii Sovietice, în prezent teritoriile Republicii Belarus, Ucrainei şi Federaţiei Ruse. Aproape 8,4 milioane de oameni din cele trei ţări au fost expuşi la radiaţii, aminteşte nationaldaycalendar.com.
La 26 aprilie 1986, două explozii au zguduit reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl. În timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive.
Până în prezent, Cernobîl a afectat viaţa multor oameni din întreaga Europă. Se spune că zonele afectate de dezastrul de la Cernobîl vor continua să rămână astfel pentru încă cel puţin 150 de ani. Abia atunci vor putea fi din nou locuite corespunzător.
Acest dezastru este considerat a fi unul dintre cele mai severe şi periculoase evenimente din istoria umanităţii, iar ONU a decis că ar trebui să existe o sărbătoare care să marcheze istoria celor întâmplate.
Mai multe zone din Europa, afectate de explozia de la Cernobîl
Dezastrul a fost provocat de un surplus de energie care a provocat explozii ale miezului şi incendii deschise, ceea ce a dus la scurgeri semnificative de radiaţii care s-au dispersat în atmosferă şi în terenurile din jur. Zone mari din Europa au fost afectate de acest accident, radiaţiile răspândindu-se până în Norvegia.
Deşi centrala a fost închisă după incident, consecinţele acestuia au fost grave şi de lungă durată. Principalul pericol care a provocat expunerea la radiaţii a peste 8,4 milioane de persoane a fost cauzat de poluarea aerului.
Un studiu ONU indică dezastrul ca fiind o posibilă cauză a apariţiei cancerului tiroidian la 20.000 de copii. Peste 300.000 de oameni care locuiau în vecinătatea centralei nucleare au fost nevoiţi să se mute. Corelată cu acest incident mai este şi o creştere în ratele de sinucidere, depresie şi stres post-traumatic.
Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistenţă internaţională abia în 1990, scrie ONU pe site-ul său. În acelaşi an, Adunarea Generală a adoptat rezoluţia 45/190, prin care se cerea „cooperarea internaţională pentru a aborda şi a atenua consecinţele de la centrala nucleară de la Cernobîl”. Acesta a fost începutul implicării ONU în refacerea după Cernobîl.
La 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie care a desemnat ziua de 26 aprilie drept Ziua Internaţională de comemorare a dezastrului de la Cernobîl. În rezoluţia sa, Adunarea Generală a recunoscut că, la trei decenii de la dezastru, persistă consecinţe grave şi pe termen lung, iar comunităţile şi teritoriile afectate se confruntă în continuare cu probleme asociate.
CITEȘTE ȘI:
