Reforma administrativă poate avea un efect negativ în comunitate dacă măsura va fi promovată în baza unui singur criteriu, prin comasarea localităților sub 1.500 de locuitori. „Nu putem lua în calcul un singur principiu, pentru că nu e un criteriu care să satisfacă nevoile cetățenilor”, spune Radu Abrudan, președintele filialei județene Cluj a Asociației Comunelor din România.
Comasarea comunelor sub 3.000 de locuitori și desființarea posturilor de primari și consilieri, care s-ar reduce semnificativ, sunt câteva dintre efectele reformei administrativ-teritoriale promovate de PSD. De asemenea, în cazul localităților comasate, românii vor beneficia de o perioadă de tranziție pentru schimbarea buletinelor.
Datele publicate marți de Ministerul Finanțelor, la solicitarea PSD, confirmă diminuarea deficitului bugetar până la 3,8% din PIB, creșterea investițiilor și cheltuieli de funcționare în scădere.
Fostul premier susține că reforma administraţiei publice trebuie să urmărească reducerea cheltuielilor, însă consideră că eventualele comasări de localităţi trebuie să ţină cont şi de identitatea comunităţilor locale: „Descentralizarea nu este o soluţie magică”, spune Ilie Bolojan.
Mesaj tranșant transmis de parlamentarul liberal Ovidiu Cîmpean către PSD, care invocă „greaua moștenire” a guvernării Bolojan. Deputatul liberal cere social-democraților asumarea responsabilității și continuarea reducerii deficitului: „Factura deciziilor din 2024 nu dispare când se schimbă premierul”, spune deputatul clujean.
Reforma companiilor publice și restructurarea aparatului de stat nu mai pot fi amânate, în condițiile în care pierderile și subvențiile acestora însumează aproape 19 miliarde de lei anual, avertizează experții. „Cel mai puternic semnal pe care noul guvern îl poate transmite: că austeritatea începe cu statul”, spune economistul Adrian Negrescu.
Liderul PNL, Ilie Bolojan, susține necesitatea unui guvern cu puteri depline și anunță condițiile partidului pentru viitorul Executiv, cu doar câteva ore înainte de negocierile cu premierul desemnat Luca Niculescu. Disciplina bugetară și țintele de deficit reprezintă aspecte esențiale care nu pot fi negociate.
Comisia Europeană anticipează în ultima sa prognoză o creștere a PIB-ului în România de doar 0,1% pentru acest an. „O recesiune ușoară în 2026 nu este exclusă, dată fiind amploarea consolidării bugetare și mediul internațional nefavorabil”, avertizează Consiliul Fiscal.