Până când ne vom maturiza (ca stat, țară, națiune), până când vom identifica și aplica (popor și conducători) un model propriu de existență și creștere, rămâne să ne luăm după alții și să ne comparăm cu ei. Și să fim serioși, n-am fost niciodată nici foarte inventivi, nici foarte consecvenți, nici (tot timpul) foarte norocoși (în istorie) în a găsi cele mai bune căi și cele mai bune modele de coexistență.

Populaţia României va ajunge, în cel mult 30 de ani, la nivelul anului 1950, iar în 2100 vom fi mai putini cu şapte milioane şi jumătate, arată un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care prevede un viitor sumbru al ţării noastre, inclusă în topul 10 al statelor al căror număr de locuitori va scădea cu peste 15%.

În 10 ani, schimbările în materie de preferinţă a românilor pentru zona de reşedinţă au evoluat enorm. Chiar şi ordinea primelor 10 oraşe ale ţării după numărul de locuitori s-a schimbat. Datele au ca sursă Institutul Naţional de Statistică.

Primarul Emil Boc spune că peste 30 de ani Clujul va avea o populație de 800.000 de oameni.

Populația rezidentă a României se va reduce, până în 2060, cu valori cuprinse între 3,6 milioane persoane și 8,8 milioane persoane, iar populația feminină va continua să fie predominată, conform unui studiu al Institutului Național de Statistică (INS).

Sute de milioane de oameni din lumea întreagă, majoritatea dintre ei trăind în zone rurale, nu au acces la apă potabilă, informează miercuri un nou raport al organizației caritabile internaționale WaterAid, dat publicității de Ziua mondială a apei, relatează DPA.

Potrivit datelor Facultăţii de Sociologie, Floreştiul are cel mai mare procent de oameni cu studii superioare, chiar şi peste Cluj-Napoca.

Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, oficialii de la Bruxelles au constatat că peste jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural, iar acest lucru nu era acceptabil. Astfel, problema s-a rezolvat româneşte.