Curtea de Conturi confirmă faptul că la Aeroportul Internațional Cluj infrastructura aeroportuară este subdimensionată raportat la evoluţia traficului aerian. Mai mult, auditorii Curții de Conturi spun că aeroportul clujean are toate șansele să se dezvolte și mai mult, fiind „administrat şi exploatat în mod performant”.
Dincolo de festivăți, conferințe naționale și internaționale, lansare de noi rute, laude despre creșterea traficului de pasageri, la Aeroportul Internațional Cluj rămân aceleași probleme: întârzierea extinderii pistei, care poate duce la pierderea zborurilor, infrastructura care nu mai face față și eternele dispute cu Consiliul Județean, proprietarul instituției, care întârzie, conștient sau nu, planurile de dezvoltare ale aerogării.
În urmă cu 5 ani, Aeroportul Internaţional Cluj avea un plan ambițios de a ajunge la 7 milioane de pasageri până în 2030 și derularea unor proiecte mari de investiții, printre care un nou terminal, extinderea pistei și legarea aeroportului de gara CFR.
Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj urmăreşte atingerea unui trafic de 7 milioane de pasageri peste 10 ani, ţintă care presupune derularea unor investiţii printre care un nou terminal de pasageri.
Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj nu va face faţă, în următorii ani, unei creşteri accentuate a traficului de pasageri dacă nu vor fi demarate rapid lucrări ample de modernizare şi extindere a infrastructurii aeroportuare.
Aeroportul din Cluj-Napoca a înregistrat anul trecut un record absolut de călători: aproape 1,9 milioane, în urcare cu circa 25% faţă de 2015, iar pentru a face faţă numărului tot mai mare de călători, zona terminalului plecări va suferi modificări masive.
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tişe, a eliberat două certificate de urbanism necesare pentru elaborarea documentației pentru autorizarea construirii platformei de staționare aeronave și suprafețe de handling aferente la Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj şi pentru modernizare terminalului plecări.
Aeroportul Cluj şi Consiliul Judeţean vor trebui să scoată bani serioşi dacă îşi doresc extinderea pistei şi implementarea transportului multimodal, în condiţiile în care în Master Planul General de Transport (MPGT) al României sunt prevăzute sume mult mai mici decât cele necesare pentru implementarea acestor obiective.
